Treceți la conținutul principal

Q F S Quantum Financial System (Sistemul Financiar Digital) 17 întrebări și răspunsuri

Zilele trecute v-am promis că voi analiza niște documente legate de QFS. Le-am citit, am gândit, vă scriu în cele ce urmează concluziile la care am ajuns. Nu am pretenția că dețin adevărul absolut, nu vă cer să fiți de acord cu ceea ce am scris, fiecare gândește pentru el. Citiți, iar dacă vi se pare folositor, puteți da mai departe.

Quantum Financial System (sistem financiar cuantic), este parte din NESARA (National Economic Security and Recovery Act), un set de măsuri economice propuse de Harvey Francis Barnard în 1990, ca alternativă la actualul sistem economic, având la bază un "motor de dezvoltare" numit inflație. N-o lungim aiurea și nu vorbim acum despre NESARA. Cine a citit Robin Hood și a reținut expresia "luăm de la bogați și dăm la săraci", știe mersul. A nu se confunda cu QFS-ul (Quick File System) de la Oracle, care este un sistem de fișiere și care nu are nicio legătură cu sistemul financiar cuantic despre care vorbim în acest articol.

Voi încerca să abordez problema legată de "noul" (anii '90) sistem financiar în termeni cât mai simpli, din două motive: primul ar fi acela că momentan nu am acces la suficiente informații tehnice pentru a intra în detalii legate de implementare și doi, pentru că e un subiect care îi preocupă pe mulți.

Am văzut articole scrise de indivizi cu preocupări intergalactice, în care descriu QFS ca fiind o minune divină, un cadou oferit oamenilor de către zei, pentru că sunt speciali. Nu comentez, mă voi referi la partea practică a problemei, fără bla-bla-bla-uri. Momentan nu avem suficiente date legate de implementare, așa că voi presupune (cu probabilitatea de a greși), niște lucruri. Însă, având în vedere faptul că am experiență destul de solidă în înțelegerea de concepte complet noi, s-ar putea să nu fiu prea departe de adevăr. Timpul ne va demonstra dacă am avut sau nu dreptate.

Așadar, prima întrebare: sistemul ăsta financiar e mai bun sau mai rău decât cel vechi? Păi depinde: pentru cei mai bogați oameni ai lumii s-ar putea să nu fie tocmai bun. Vedeți voi, ăștia se îmbăgățesc din nimic - actualul sistem SWIFT le permite să facă tot felul de mișculații și moșmondeli, care la final le umple buzunarele în mod "legal", prin asta înțelegându-se că nu e foarte la îndemână să dovedești că au furat banii respectivi. De exemplu, Raul Coltor se chinuie de cel puțin 10 ani să se judece cu șmecherii ăștia și autoritățile române îl ignoră complet, deși omul susține că are date suficiente care să dovedească fraudele lor bazate pe furturi de date personale. Rețineți acest lucru: îl ignoră pentru că pot și pentru că se simt în siguranță, ascunși după paravanele hoților internaționali. Vestea proastă pentru ei este că odată cu implementarea QFS, nu vor mai putea fi făcuți bani din nimic, tranzacțiile fiind la vedere și nu doar atât, ci vor fi analizate de un computer de mare viteză, care va ști mișcarea fiecărui bănuț. Sunt voci care susțin că actualul sistem SWIFT a fost conceput DIN START cu intenția de a permite fraude și poate tocmai din acest motiv s-a insistat până la paranoia în legătură cu primirea salariilor în conturi și nu cu cash. Noul sistem financiar va urmări tot. Persoane din zona de implementare QFS susțin că un program de "inteligență" artificială a fost deja conectat la "interfața" sistemului SWIFT, ca să poată analiza toate mișcările financiare făcute în ultimii doi ani și că acum are filmul complet cu ceea ce se întâmplă în mațele actualului sistem financiar internațional. N-aș băga mâna în foc că multe dintre dezvăluirile legate de fraudă, care sunt făcute în ultima vreme, nu au drept cauză aceste analize. În concluzie, cu cât ai mai mulți bani obținuți din "nasoale", cu atât ți-o vei lua mai tare când va fi implementat QFS.
A doua întrebare: sunt în siguranță dacă am bani în cont? Da și nu, e imposibil de estimat. Atunci când QFS va înlocui SWIFT, băncile vor avea de ales între a da faliment și a se reorienta, numai că oferta care le este făcută în noul sistem financiar, e de-a dreptul jignitoare. QFS elimină complet nevoia de bănci, tranzacțiile fiind făcute de la o entitate economică la alta, pe direct (fără intermediari). Adică adio comisioane, adio ghișee, adio fete simpatice care te pun să te termoscanezi. Pe toate băncile scrie FA-LI-MENT. Dacă vor dori să facă ceva, pot să facă un fel de consultanță financiară, însă nu ăsta este scopul principal al băncilor, iar indivizilor obișnuiți cu scosul banilor din nimic și cu funcții "respectabile" s-ar putea să le pocnească o venă în cap, fiindcă nu vor putea să mai miște nimic. În disperare de cauză, e posibil ca băncile să dea țepe tuturor, făcând prin hocus-pocus, să dispară banii din conturile oamenilor. Însă, dacă QFS a funcționat în paralel cu actualul sistem financiar, înseamnă că deja avem o copie de siguranță a tranzacțiilor pe sisteme de stocare "în oglindă", așa că o tranzacție menită să radă economiile oamenilor din conturi, s-ar putea să fie "reparată" automat de AI, lăsându-i pe bancheri cu buza umflată. Pe de altă parte, oamenilor va trebui să li se explice de ce actualul sistem financiar este malefic, pentru a înțelege de ce QFS este "curat ca lacrima". S-ar putea ca dintr-o dată, Raul Coltor să devină un erou național și să fie chemat pe la toate televiziunile, să spună ceea ce oricum a spus de peste 10 ani, și anume că ăștia fură, fură, fură, fură, fură, fură. Doar că dacă îl vor chema să vorbească despre fraudele făcute de ăștia, n-o să fie pentru că sunt dornici să se facă dreptate, ci pentru a le da oamenilor impresia că vechiul sistem financiar era prost, iar QFS va fi numai lapte și miere. Vom vedea, Raul e băiat deștept, are experiență și se prinde când ăștia fac nasoale, numai că sincer, n-aș vrea să fiu în pielea lui.

A treia întrebare: este QFS o criptomonedă? Nu, nu este. O criptomonedă poate fi cumpărată cu bani falși (fiat money), adică bani care n-au acoperire în aur. Asta înseamnă că un bancher care face hocus-pocus prin hățișurile sistemului financiar actual, poate cumpăra cu banii lui făcuți din nimic (nimic însemnând datoriile nostre, ale fraierilor) criptomonedă. Câștigi bani din hocus-pocus și cumperi bitcoin sau altă criptomonedă. Păi cu QFS nu mai merge așa. QFS nu-ți permite să-ți transferi (înscrii) banii făcuți din trafic de carne vie și din vânzări de droguri și arme în monedă validă în noul sistem financiar. Cu această ocazie, e de presupus că mulți traficanți vor fi foarte supărați pe acest nou sistem. Ca o paranteză, criptomonedele vor dispărea și ele, din cauza faptului că sistemul nu va permite transferul din criptomonedă în noua monedă cuantică.

A patra întrebare: ce se întâmplă cu cash-ul? Va fi interzis? Nu cred, va fi pur și simplu retras de pe piață în mod natural și într-un timp destul de scurt (1-2 ani). Este simplu: vânzătorii (supermarket, magazine, furnizori) vor accepta în continuare cash, dar tu nu vei mai fi remunerat decât în sistem electronic. În felul ăsta, banii lichizi vor fi eliminați de pe piață destul de rapid și fără să se creeze probleme sociale.

A cincea întrebare: ce se întâmplă cu banii bogaților? Cei care fac dovada legalității sumelor deținute, probabil că vor beneficia de transfer automat, dar hei, câți dintre boierii lumii credeți că au averile obținute din activități legale? Luați treaba asta ca pe stabilizările monetare făcute după anul 1900, când majoritatea bogaților vremii au pierdut sume colosale pe care nu le puteau justifica. Poate ați văzut (ca și mine), clipul cu buncărul din Ucraina, plin până la refuz cu euro. Cine poate justifica proveniența acelor bani? Probabil nimeni, așa că acele sume vor fi pur și simplu "anulate" și mutate în buzunarele săracilor. Sistemul Robin Hood.
A șasea întrebare: pot fi făcute plăți false cu banii din QFS? Nu prea. Plățile se vor face prin localizare bazată pe sistemul de geolocație. Adică unde te duci, iei portofelul virtual după tine. Fiecare bănuț virtual va fi monitorizat, iar "poziția" lui își va schimba coordonatele GPS, în funcție de locul fizic unde se află posesorul. Probabil că dacă un hoț îți pune cuțitul la gât și te "convinge" să-i transferi banii pe care îi deții, poți anula ulterior tranzacția... fapt care-i va da un motiv în plus hoțului ca după transfer să te ucidă. E doar o presupunere, pentru că se poate ca un cont QFS să aibă limită maximă admisă, așa că sumele care depășesc un anumit prag, se vor duce în /dev/null. Vom vedea.

A șaptea întrebare: ce se întâmplă cu aurul? O să-i scadă valoarea, până când va ajunge la prețul firesc al unui metal galben. Deși monedele din sistemul QFS vor avea acoperire în aur, valoarea acestuia a fost umflată semi-artificial, din cauza inflației. Cu cât tipăreau mai multă hârtie igienică, cu atât disperarea după ceva real (aur) era mai mare. Așadar, dacă moneda digitală va avea acoperire reală în aur, aurul nu o să mai reprezinte un loc financiar de refugiu. E de așteptat că o perioadă lungă de timp (poate și o sută de ani sau mai mult), oamenii să apeleze încă la aur, dar în timp, valoarea lui o să scadă, lăsând o grămadă de bișnițari de aur cu buza umflată. E doar o presupunere personală.

A opta întrebare: cum va fi implementat? Se spune că a fost deja implementat și că funcționează în paralel cu sistemul actual, monitorizându-l pe acesta permanent. Din punct de vedere social, totuși, va trebui ca oamenii să înțeleagă inutilitatea băncilor și a sistemului bazat pe corporații financiare internaționale, iar modul în care vor alege arhitecții Noii Ordini Digitale să o facă, e greu de intuit. Poate vor scoate la iveală furturile de date personale, făcând să le dispară oamenilor banii din cont pentru a-i convinge de realitatea acestor fraude. Poate vor crește artificial prețurile la alimentele de bază, aducându-i pe oameni în imposibilitatea de a se mai putea hrăni. Poate vor informa oamenii în mod cuviincios, cu clipuri tv în care să le spună "nu vă mai împrumutați, că băncile sunt rele!", habar n-am cum o vor face, dar o vor face.

A noua întrebare: va exista un venit minim garantat? Se spune că da. Pentru a da o notă pozitivă acestui nou sistem financiar, se preconizează acordarea unui venit minim garantat, un fel de ajutor social oferit "degeaba". Dat fiind faptul că boierii internaționali nu vor putea să mai facă bani din nimic, probabil că sumele inițiale vor fi destul de generoase, scăzând progresiv pe măsură ce trec anii.

A zecea întrebare: cine va produce alimente și bunuri? Cel mai probabil, noțiunea de "societate comercială" va dispărea în câțiva ani de la implementare. Firmele care acum asigură bunuri și servicii, vor deveni un fel de instrumente internaționale care vor lucra din umbră. Deja suntem obișnuiți să înlocuim produsele autohtone cu unele de firmă, provenite din afara țării. Deja la supermarket găsim produse semi-noname: făină produsă de o firmă necunoscută, biscuți, ciocolată și napolitate, la fel, produse de o firmă fără niciun fel de renume, care furnizează marfa la prețuri mai mici și de o calitate acceptabilă, uneori chiar bună. Pe viitor, internaționalizarea va lua amploare, iar produsele vor arăta cu totul diferit, brand-urile devenind ceva mai degrabă ceva abstract decât ceva concret. Poate că pe ambalaj va fi o siglă atrăgătoare, dar nu vei ști cu exactitate în ce țară și mai ales cine produce acel lucru pe care îl cumperi. Suntem obișnuiți cu "Made in UE"? Va tebui să ne obișnuim cu "Made on Earth".

A unsprezecea întrebare: vor fi monitorizate tranzacțiile făcute în QFS? Da, total! Fiecare bănuț virtual va fi monitorizat, și se va ști pe ce este cheltuit. Toate tranzacțiile vor fi înregistrate în sistem blockchain, așa că nu se va putea interveni în logica acestora pentru a crea breșe în sistem.

Banii "tăi" virtuali vor fi monitorizați total, iar ceea ce vei face cu ei va contribui la alcătuirea anumitor statistici.

A douăsprezecea întrebare: cine face plățile din punct de vedere tehnic? Va exista o infrastructură de transfer de date prin intermediul sateliților. Unii spun că e vorba despre sistemul Starlink, nu am idee dacă este așa sau nu. Cert e că fluxul de date legate de tranzacții va fi unul dedicat (adică va fi un fel de "internet" paralel, care se va ocupa doar cu transferul de bani și de informații legate de tranzacții).

A treisprezecea întrebare: există un AI ("inteligență" artificială) în toată treaba asta? Da, este acel computer cuantic foarte rapid, capabil nu doar să facă tranzacții, ci și să analizeze tot ce mișcă în materie de tranzacții, făcând legături între obiectul tranzacției și identitatea individului. Ce vor face mai departe cu datele respective, nu ni se spune.

A paisprezecea întrebare: cine deține computerul cuantic și QFS? Cică "Alianța". Așa că pentru a răspunde la această întrebare, va trebui să știm cine este patronul "Alianței", respectiv cel care va deține tot sistemul financiar al lumii.

A cincisprezecea întrebare: ce trebuie făcut pentru a folosi QFS? QFS trebuie în mod obligatoriu să te identifice. Asta înseamnă că orice utilizator va primi un cod unic de înregistrare. Că va fi cod QR sau alt tip de cod, nu știu deocamdată. Cert e că va trebui să te autentifici cu "ceva". Unii spun că toți utilizatorii noului sistem financiar cuantic, vor intra în posesia unor "telefoane" speciale cu care se vor autentifica. Să vedem cum vor arăta aceste telefoane sau dispozitive și ce fel de date biometrice vor cere de la posesori: amprente, recunoaștere facială sau de iris, oxidul de grafen din sânge, charm sau mai știu eu ce.

A șaisprezecea întrebare: vom putea refuza intrarea în QFS? Nu știm. Nu știm dacă refuzând acest sistem financiar cuantic, vom fi excluși sau nu din societate. Nu știm dacă neacceptând acest sistem din varii motive (poate religioase, poate de intimitate sau din alte motive), nu vom mai putea nici vinde și nici cumpăra nimic.

A șaptesprezecea întrebare: putem folosi și sistemul actual și QFS? Nu. Odată implementat, QFS va înlocui actualul sistem financiar. Vom fi puși în situația de a alege dacă vrem să dăm din intimitatea noastră și dacă suntem de acord să fim total monitorizați pentru a putea face ceva ce facem deja în acest moment, fără să dăm cuiva prea multă socoteală: să vindem și să cumpărăm. Numai că acum, dacă facem plăți cu cash, nimeni nu poate spune ce cumpărăm și ce vindem. În felul acesta, puterea este (încă) la noi. După ce se va trece la noul sistem financiar, puterea va fi în totalitate în mâna celor care îl dețin.

Din punct de vedere tehnic, cel care folosește monedă electronică în noul sistem financiar cuantic NU DEȚINE NIMIC, el doar are niște privilegii. Să vedem dacă nedeținând nimic, va fi și fericit și mai ales care va fi prețul pe care va trebui să-l plătească pentru această "fericire".

De Andi-Mihai Anton 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...

1,6 milioane de voci și tăcerea Bruxelles-ului

Când Viktor Orbán anunță că va duce la summitul UE 1,6 milioane de chestionare semnate de cetățeni ungari, nu este vorba despre un gest simbolic sau de o simplă manevră de PR. Este o provocare directă la adresa unui mecanism european care, tot mai des, vorbește despre popoare, dar evită să vorbească cu ele. „ Majoritatea tăcută ” invocată de premierul Ungariei nu este tăcută pentru că n-ar avea ce spune, ci pentru că nu este ascultată. În ultimii ani, deciziile strategice ale Uniunii Europene – de la sancțiuni, la împrumuturi comune, la creșteri de taxe mascate sub formule „ de solidaritate ” – au fost luate într-un cerc restrâns, tehnocratic, unde voința cetățenilor apare, cel mult, ca o notă de subsol. Ungaria vine cu o întrebare simplă, dar incomodă: cât sunt dispuși cetățenii europeni să plătească pentru un război care nu este al lor? Iar răspunsul primit de Orbán, prin aceste chestionare, este la fel de incomod pentru Bruxelles: nu. Desigur, reacția standard va fi acee...

Trotinetele electrice – pericolul nevăzut al traficului din România

De câțiva ani, trotinetele electrice au cucerit marile orașe ale României. Sunt rapide, accesibile și par o alternativă modernă la transportul aglomerat. Dar în spatele acestei aparente revoluții urbane se ascunde o realitate tot mai sumbră: un val de accidente, răniți și chiar decese. Conform datelor Poliției Române, în 2024, au fost raportate peste 1.320 de accidente cu trotinete electrice, soldate cu 9 morți și peste 1.300 de răniți. În primele 7 luni din 2025, numărul a explodat: 1.525 de accidente, cu 7 decese și peste 1.600 de persoane rănite. Experții arată că în aproximativ 80–90% dintre cazuri, vina le aparține chiar celor care se află pe trotinete. Lipsa de experiență, nerespectarea regulilor și neadaptarea vitezei sunt principalele cauze. ⚠️ De ce sunt un pericol? Accelerație rapidă, frâne slabe – multe trotinete prind 25–30 km/h în câteva secunde, însă sistemul de frânare nu face față situațiilor critice. Majoritatea utilizatorilor nu poartă cască, deși accident...

Factura pandemiei: cine plătește pentru greșelile și abuzurile puterii?

Astăzi, România se află în fața unei note de plată scandaloase: 564 de milioane de euro, cerute de Pfizer într-un proces care nu este doar juridic, ci profund moral și politic. O sumă uriașă, care riscă să fie suportată nu de cei care au decis, nu de cei care au semnat, nu de cei care au greșit — ci, din nou, de cetățenii români. În depozite zăceau milioane de doze neutilizate, alte milioane au fost deja distruse, iar rata de vaccinare scădea dramatic. În aceste condiții, refuzul ministrului Alexandru Rafila de a mai prelua alte 29 de milioane de doze nu doar că a fost justificat, ci a fost un gest de responsabilitate. Iar astăzi, pentru acest gest, România este amenințată cu o sancțiune financiară colosală. Dar adevărata întrebare nu este dacă Pfizer are sau nu dreptate contractuală. Adevărata întrebare este: Cine a semnat aceste contracte absurde? Cine a comandat cantități uriașe fără evaluare realistă? Cine a transformat pandemia într-o oportunitate de îmbogățire? Despre...

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...

Japonia sub presiunea unui mega-cutremur: adevăr, panică și responsabilitate într-o lume fragilă

Avertismentele autorităților nipone au declanșat valuri de speculații și teamă globală, dar realitatea este mai nuanțată decât știrile alarmiste care circulă pe internet. Relatează Time.com În Pacific, țara care trăiește zilnic în umbra cutremurelor este Japonia. Recent, autoritățile nipone au emis un avertisment rar privind posibilitatea unui „ mega-cutremur ”, după o serie de seisme puternice care au lovit nord-estul arhipelagului. Mesajul oficial, gândit pentru vigilență și pregătire, a fost transformat rapid într-o avalanșă de titluri panicarde. În doar câteva ore, internetul s-a umplut de zvonuri, inclusiv afirmația că „ Japonia cere străinilor să părăsească țara ”. Un neadevăr complet. Nici o instituție oficială nu a emis un asemenea ordin. Dar într-o lume obosită de crize, panica circulă mai repede decât faptele. Adevărul este că Japonia a ridicat nivelul de alertă dintr-un motiv simplu: responsabilitate. Cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, iar un stat matur...

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...