Treceți la conținutul principal

Ruptura frontului din Soledar marchează un punct de cotitură decisiv în războiul din Ucraina

Apare o întrebare: Occidentul colectiv va face un pas înainte în angajamentul său de a sprijini Ucraina sau va accepta capitalurea? 

Pe plan operațional, ruptura frontului de la Soledar marchează un punct de cotitură considerabil în operațiunile militare. Într-adevăr, după luni de război de uzură metodică, descoperirea tactică de la Soledar plasează Rusia în poziția de a se angaja în ofensiva decisivă. În acest sens, numirea șefului de stat major al armatei ruse, generalul Gerasimov, în funcția de șef al operațiunii și cea a generalului Surovikin în funcția de șef al operațiunilor aeriene, în timp ce rezervele rusești sunt acum pregătite de luptă, prefigurează o schimbare majoră în Strategia militară rusă și, eventual, o victorie rapidă a Rusiei la sol cu mult înainte ca tancurile grele promise să ajungă pe linia frontului.

Pentru Statele Unite urmate de câinii lor din Europa, a fost vorba până acum de a susține cât mai mult efortul regimului de la Kiev în vederea, credeau ei, de a obosi Rusia, insă fără a fi declarați oficial co-beligeranți. Prostia acestei tactici a făcut ca resursele militare ale țărilor NATO să fie epuizate sub loviturile artileriei și aviației ruse printr-un efect de bumerang, în același mod în care sancțiunile economice împotriva Rusiei s-au întors împotriva autorilor lor. Mai mult, având în vedere că armata ucraineană a suferit pierderi monstruoase încă de la început, ar avea nevoie de carne de tun proaspătă din altă parte, în speță din țările NATO. Polonia pare cea mai hotărâtă să-și măcelărească tineretul pe front.

La nivel geopolitic, Statele Unite au admis în cele din urmă, prin vocea unor înalți lideri militari și politici, că acest război a fost existențial pentru ei fiindcă este ultima scenă și ultimul act al unei schimbări de paradigmă geopolitică care a început acum cincisprezece ani. Prăbușirea Statelor Unite ca superputere globală se accelerează. Asistăm la o mișcare fundamentală în de-dolarizarea economiei mondiale și dezvoltarea rapidă a schimburilor economice între țările din restul lumii (în afară de Occidentul colectiv). Țările din Africa, America Latină, Orientul Mijlociu și Asia și-au ales tabăra politică. Dar dincolo de realitățile situației, aspectul psihologic al acestei schimbări de paradigmă este poate cel mai important. 

Într-adevăr, sentimentul de superioritate al liderilor americani se bazează pe mitul excepționalismului care îi face să se simtă legitimi în postura de a prolifera ordine restului planetei și să pedepsească țările care refuză să li se supună. Scăldați în acest sentiment de superioritate care astăzi este mai mult fantezie decât realitate, neoconservatorii care se ocupă de viitorul Occidentului colectiv se joacă cu focul nuclear. Nici măcar nu este sigur că au evaluat corect puterea militară a Rusiei. Pentru Rusia, este vorba de a atinge obiectivele geopolitice ale acestei operațiuni evitând în același timp o escaladare care ar duce la o confruntare nucleară. Mergem pe coji de ouă.

 Ca un bun strateg, Vladimir Putin știe că nu trebuie niciodată să-și încolțească adversarul, ci să-i lase întotdeauna o cale de ieșire "onorabilă", trasând în același timp linii roșii pentru a-i descuraja să facă prea mult, de exemplu, livrând tancuri grele în Ucraina, care operațional nu ar schimba situația, dar care ar putea fi considerat un act ofucial de co-beligeranță și ar permite Rusiei să lovească direct ținte de pe teritoriul american. Cam aici ne aflăm în acest moment. Acest joc care se desfășoară chiar acum este punctul cheie al schimbării paradigmei geopolitice. Este probabil ca Rusia să-și lanseze ofensiva decisivă în curând. Cum vor reacționa psihopații?

Situație prezentată de Mihnea Codrescu Analist Geopolitic

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...

1,6 milioane de voci și tăcerea Bruxelles-ului

Când Viktor Orbán anunță că va duce la summitul UE 1,6 milioane de chestionare semnate de cetățeni ungari, nu este vorba despre un gest simbolic sau de o simplă manevră de PR. Este o provocare directă la adresa unui mecanism european care, tot mai des, vorbește despre popoare, dar evită să vorbească cu ele. „ Majoritatea tăcută ” invocată de premierul Ungariei nu este tăcută pentru că n-ar avea ce spune, ci pentru că nu este ascultată. În ultimii ani, deciziile strategice ale Uniunii Europene – de la sancțiuni, la împrumuturi comune, la creșteri de taxe mascate sub formule „ de solidaritate ” – au fost luate într-un cerc restrâns, tehnocratic, unde voința cetățenilor apare, cel mult, ca o notă de subsol. Ungaria vine cu o întrebare simplă, dar incomodă: cât sunt dispuși cetățenii europeni să plătească pentru un război care nu este al lor? Iar răspunsul primit de Orbán, prin aceste chestionare, este la fel de incomod pentru Bruxelles: nu. Desigur, reacția standard va fi acee...

Trotinetele electrice – pericolul nevăzut al traficului din România

De câțiva ani, trotinetele electrice au cucerit marile orașe ale României. Sunt rapide, accesibile și par o alternativă modernă la transportul aglomerat. Dar în spatele acestei aparente revoluții urbane se ascunde o realitate tot mai sumbră: un val de accidente, răniți și chiar decese. Conform datelor Poliției Române, în 2024, au fost raportate peste 1.320 de accidente cu trotinete electrice, soldate cu 9 morți și peste 1.300 de răniți. În primele 7 luni din 2025, numărul a explodat: 1.525 de accidente, cu 7 decese și peste 1.600 de persoane rănite. Experții arată că în aproximativ 80–90% dintre cazuri, vina le aparține chiar celor care se află pe trotinete. Lipsa de experiență, nerespectarea regulilor și neadaptarea vitezei sunt principalele cauze. ⚠️ De ce sunt un pericol? Accelerație rapidă, frâne slabe – multe trotinete prind 25–30 km/h în câteva secunde, însă sistemul de frânare nu face față situațiilor critice. Majoritatea utilizatorilor nu poartă cască, deși accident...

Factura pandemiei: cine plătește pentru greșelile și abuzurile puterii?

Astăzi, România se află în fața unei note de plată scandaloase: 564 de milioane de euro, cerute de Pfizer într-un proces care nu este doar juridic, ci profund moral și politic. O sumă uriașă, care riscă să fie suportată nu de cei care au decis, nu de cei care au semnat, nu de cei care au greșit — ci, din nou, de cetățenii români. În depozite zăceau milioane de doze neutilizate, alte milioane au fost deja distruse, iar rata de vaccinare scădea dramatic. În aceste condiții, refuzul ministrului Alexandru Rafila de a mai prelua alte 29 de milioane de doze nu doar că a fost justificat, ci a fost un gest de responsabilitate. Iar astăzi, pentru acest gest, România este amenințată cu o sancțiune financiară colosală. Dar adevărata întrebare nu este dacă Pfizer are sau nu dreptate contractuală. Adevărata întrebare este: Cine a semnat aceste contracte absurde? Cine a comandat cantități uriașe fără evaluare realistă? Cine a transformat pandemia într-o oportunitate de îmbogățire? Despre...

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...

Japonia sub presiunea unui mega-cutremur: adevăr, panică și responsabilitate într-o lume fragilă

Avertismentele autorităților nipone au declanșat valuri de speculații și teamă globală, dar realitatea este mai nuanțată decât știrile alarmiste care circulă pe internet. Relatează Time.com În Pacific, țara care trăiește zilnic în umbra cutremurelor este Japonia. Recent, autoritățile nipone au emis un avertisment rar privind posibilitatea unui „ mega-cutremur ”, după o serie de seisme puternice care au lovit nord-estul arhipelagului. Mesajul oficial, gândit pentru vigilență și pregătire, a fost transformat rapid într-o avalanșă de titluri panicarde. În doar câteva ore, internetul s-a umplut de zvonuri, inclusiv afirmația că „ Japonia cere străinilor să părăsească țara ”. Un neadevăr complet. Nici o instituție oficială nu a emis un asemenea ordin. Dar într-o lume obosită de crize, panica circulă mai repede decât faptele. Adevărul este că Japonia a ridicat nivelul de alertă dintr-un motiv simplu: responsabilitate. Cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, iar un stat matur...

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...