Într-o epocă în care realitatea e adesea construită din percepții, George Soros a ajuns mai mult decât un om: a devenit un simbol. Pentru unii, este imaginea modernă a binefăcătorului filantrop, un vizionar care investește în educație, drepturi civile și transparență guvernamentală. Pentru alții, este personificarea pericolului din umbră — „păpușarul” globalist, finanțator al anarhiei și al mișcărilor care subminează suveranitatea națională.
Cum a ajuns un singur om să provoace reacții atât de contradictorii, la scară planetară?
De la trauma personală la revoluții sociale
Născut în 1930 la Budapesta, într-o familie evreiască, Soros a supraviețuit ocupației naziste și regimului comunist. Emigrat în Anglia, a studiat filosofia sub tutela lui Karl Popper — autorul lucrării „Societatea deschisă”, care avea să devină piatra de temelie a întregii sale gândiri ideologice.
După ce a făcut avere pe piețele financiare — inclusiv prin pariuri speculative pe prăbușirea lirei sterline în 1992 — Soros și-a folosit averea pentru a crea și extinde rețeaua Open Society Foundations, care a investit zeci de miliarde de dolari în zeci de țări, promovând „democrația liberală”, „drepturile minorităților” și „statul de drept”.
Dar tocmai această omniprezență a sa — în mișcări sociale, universități, tribunale și chiar în redactarea unor constituții — l-a transformat în simbolul puterii care nu trece niciodată prin vot.
„Omul care rupe țările-n două”
Pe măsură ce Soros își extindea influența, a devenit o țintă ușoară pentru liderii autoritari și mișcările naționaliste din Europa de Est și nu numai. În Ungaria, Viktor Orbán l-a acuzat de orchestrarea imigrației ilegale în Europa și de subminarea valorilor tradiționale. În Polonia, Serbia, Macedonia, România, dar și în SUA, Soros a fost asociat cu tot ceea ce este perceput drept agendă progresistă radicală: multiculturalism, genderism, atacuri la adresa religiei și eroziunea familiei tradiționale.
Criticii săi spun că Soros nu doar sprijină schimbarea, ci o impune, manipulând fragilități sociale, alimentând polarizarea și, uneori, destabilizând economii și instituții.
„Nu e vorba doar de bani. E vorba de puterea de a modela realitatea fără a răspunde în fața cuiva.” – a spus cândva un fost oficial est-european despre influența lui Soros.
Simbolul unei fracturi globale
Mai mult decât un om, Soros a devenit un reper în bătălia ideologică globală:
Pentru stânga progresistă, este un campion al justiției sociale, un exemplu al „capitalistului conștient”.
Pentru dreapta conservatoare și suveranistă, este exemplul viu al influenței oligarhice, antinaționale, din umbră.
Această dualitate îl transformă într-un simbol ambivalent, poate unic în lumea contemporană. În funcție de unghiul din care privești, el poate fi atât un erou modern, cât și un „dușman nevăzut” al ordinii firești.
Mai mult decât conspirații
Este ușor să cazi în teorii ale conspirației când vine vorba de Soros. Dar dincolo de acestea, rămâne realitatea: un om care și-a impus ideile la scară planetară, folosind infrastructura societății civile drept vehicul pentru schimbări sociale, culturale și politice.
El nu este singurul miliardar care face asta. Dar este, fără îndoială, cel mai cunoscut — și cel mai contestat.
Într-o lume în care liderii vin și pleacă, George Soros rămâne acolo — în fundal, tăcut, dar cu o prezență care se simte pe toate continentele. Fie că este privit ca un far al progresului sau ca o umbră amenințătoare, un lucru e sigur: simbolul Soros nu mai poate fi ignorat.
De Viorel NICOLAE
Urmează articolul 2 din seria „Soros și Puterea Nealeasă”
Comentarii
Trimiteți un comentariu