BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private.

Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind:

* proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor;

* venituri obținute din muncă, investiții sau chirii;

* active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii.

BNR invocă eficiența economică

„Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că măsura ar permite o modelare mai realistă a inflației, consumului și capacității de îndatorare a populației, în special în contextul instabilităților internaționale.

Temeri legate de supravegherea excesivă

Pe de altă parte, experți în libertăți civile și juriști avertizează că un asemenea recensământ poate crea premise pentru supravegherea extinsă a cetățenilor, fără un cadru legal solid sau un control democratic adecvat.

„Avem deja sisteme fiscale și de raportare financiară. O asemenea acțiune, venită din partea unei instituții care nu are atribuții directe în colectarea de date personale, ridică semne serioase de întrebare”, spune prof. dr. Andrei Cioabă, expert în drept constituțional.

De asemenea, ONG-urile pentru drepturile omului solicită garanții clare privind protecția datelor colectate și explicarea rolului real al acestui demers, în special într-un context în care încrederea publică în instituții este la cote minime.

Impozitare ascunsă?

Pe fondul unui deficit bugetar persistent și al presiunilor externe privind colectarea fiscală, unii economiști văd în această inițiativă un pas preliminar spre impozitarea progresivă a averilor.

„Să nu ne amăgim: recensământul va duce inevitabil la discuții despre supraimpozitarea proprietăților și despre redefinirea conceptului de 'avere declarată'”, afirmă Miruna Cristea, analist economic.

În mod deloc întâmplător, propunerea survine în paralel cu o serie de discuții informale în mediul politic privind posibila introducere a unei taxe pe activele nete ale persoanelor fizice, o măsură inspirată de modelele din Franța sau Spania.

Concluzii și întrebări rămase

Deși oficialii BNR dau asigurări că recensământul vizează doar optimizarea politicii economice, lipsa unor garanții clare, lipsa unui cadru legislativ și absența unei consultări publice reale ridică semne de întrebare.

Ce date vor fi colectate exact? Cine le gestionează? Cine are acces la ele? Pot fi folosite în alte scopuri decât cele statistice?

Până la un răspuns clar, inițiativa rămâne sub semnul întrebării. Într-o democrație funcțională, astfel de măsuri se iau doar după o dezbatere publică transparentă și cu respectarea principiilor constituționale.

De Viorel NICOLAE