Treceți la conținutul principal

Filmul Documentar Colectiv a ieșit pe locul 4 în topul celor mai bune 50 de filme din 2020 în Marea Britanie

 Un incendiu tragic al clubului de noapte duce la un efect domino al consecințelor care cad în societatea românească în documentarul excepțional al lui Alexander Nanau"

 Acest documentar absorbant și îngrozitor al regizorului român Alexander Nanau strălucește asupra unui episod îngrozitor din istoria recentă a țării.
 Un incendiu la un club de noapte în 2015 care a provocat moartea a 64 de oameni, mulți dintre ei ca urmare a infecțiilor bacteriene în timp ce erau tratați în spital pentru arsurile lor.  Scandalul care a urmat a scos la iveală corupție și gangsterism în cadrul autorităților medicale și a dărâmat guvernul.

 Detaliile goale despre ceea ce s-a întâmplat ambalează multă furie. În primele câteva minute ale filmului, vedem imagini din interiorul clubului pe măsură ce focul se întețește. Artificiile de pe scenă aprind panourile de perete în timpul live-ului unei trupe havy, numită Goodbye to Gravity.
 Pe măsură ce incendiul se extinde, panica publicului se instalează și există o luptă frenetică pentru evacuare, într-un mod aproape identic cu incendiul Clubului de noapte Station din Rhode Island din 2003, unde au pierit și mai mulți oameni.

 Filmul lui Nanau revine cu adevărat ceva mai târziu, după ce apar întrebări despre cauzele care au dus la mai multe victime, care au murit mai târziu, din cauza infecțiilor bacteriene transmise în spital?
 O echipă de jurnaliști din ziarul sportiv Gazeta Sporturilor, condusă de Cătălin Tolontan și Mirela Neag, sunt în centrul atenției, în timp ce intervievează martorii, adună documentație, fac fotografii subreptice și devin incomozi cu purtătorii de cuvânt ai guvernului.
 Efortul jurnaliștilor obține rezultate și este o înregistrare absorbantă a modului și locului în care se întâmplă cu adevărat investigația. De la apeluri telefonice șerpuitoare până în sălile de ședințe slab iluminate.

 Acest tip de activitate, desigur, nu este suficient de vie pentru descrierile de lungmetraj ale jurnalismului și, mai mult, o redare convențională a tuturor acestor lucruri care ar atinge punctul culminant al scalpului ministrului sănătății din țară, care demisionează brusc atunci când dimensiunile scandalui se agraveaza iar licitația coruptă pentru cumpărarea de lichid dezinfectant care este diluat aduce apogeul.
 Efectul de domino al revelațiilor își creează propriul impuls, ceea ce înseamnă că povestea se desfășoară în moduri așteptate, îndreptându-se către un teritoriu sinistru și excavând un rezervor toxic care ar părea să infecteze societatea pe scară mai largă.

 O narațiune la fel de puternică ar fi suficientă pentru orice documentar, dar ceea ce îl marchează pe Colectiv că fiind cu adevărat excepțional este modul în care mută acctiunea în liniște la jumătatea drumului. 
 Accentul se mută de la jurnaliști la noul ministru al sănătății Vlad Voiculescu, fost activist pentru drepturi, în timp ce încearcă să se lupte cu dezastrul.
 Voiculescu face parte dintr-un cabinet tehnocratic, fără nicio afiliere politică specifică, iar filmul îl prezintă foarte mult în lumina unui un militant proaspăt cu intenții nobile, care trebuie să se înțeleagă rapid, în fața ostilității birocratice și a atacurilor media orchestrate.

 Ceea ce face Colectiv atât de impresionant este să arate cum investigația, reglementarea și reforma nu sunt niciodată scopuri în sine. Toate fac parte dintr-un efort continuu împotriva țintelor în mișcare - ceea ce înseamnă că povestea nu se termină niciodată.
 Oricare ar fi triumful înregistrărilor filmului, există întotdeauna probabilitatea de a avea probleme în viitor și aceasta nu este o rezolvare pentru fiecare societate democratică, nu doar pentru cele post-comuniste. Este un mesaj pe care trebuie să-l luăm în considerare.

Relatează The Guardian

Flmul se poate viziona aici

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...

1,6 milioane de voci și tăcerea Bruxelles-ului

Când Viktor Orbán anunță că va duce la summitul UE 1,6 milioane de chestionare semnate de cetățeni ungari, nu este vorba despre un gest simbolic sau de o simplă manevră de PR. Este o provocare directă la adresa unui mecanism european care, tot mai des, vorbește despre popoare, dar evită să vorbească cu ele. „ Majoritatea tăcută ” invocată de premierul Ungariei nu este tăcută pentru că n-ar avea ce spune, ci pentru că nu este ascultată. În ultimii ani, deciziile strategice ale Uniunii Europene – de la sancțiuni, la împrumuturi comune, la creșteri de taxe mascate sub formule „ de solidaritate ” – au fost luate într-un cerc restrâns, tehnocratic, unde voința cetățenilor apare, cel mult, ca o notă de subsol. Ungaria vine cu o întrebare simplă, dar incomodă: cât sunt dispuși cetățenii europeni să plătească pentru un război care nu este al lor? Iar răspunsul primit de Orbán, prin aceste chestionare, este la fel de incomod pentru Bruxelles: nu. Desigur, reacția standard va fi acee...

Trotinetele electrice – pericolul nevăzut al traficului din România

De câțiva ani, trotinetele electrice au cucerit marile orașe ale României. Sunt rapide, accesibile și par o alternativă modernă la transportul aglomerat. Dar în spatele acestei aparente revoluții urbane se ascunde o realitate tot mai sumbră: un val de accidente, răniți și chiar decese. Conform datelor Poliției Române, în 2024, au fost raportate peste 1.320 de accidente cu trotinete electrice, soldate cu 9 morți și peste 1.300 de răniți. În primele 7 luni din 2025, numărul a explodat: 1.525 de accidente, cu 7 decese și peste 1.600 de persoane rănite. Experții arată că în aproximativ 80–90% dintre cazuri, vina le aparține chiar celor care se află pe trotinete. Lipsa de experiență, nerespectarea regulilor și neadaptarea vitezei sunt principalele cauze. ⚠️ De ce sunt un pericol? Accelerație rapidă, frâne slabe – multe trotinete prind 25–30 km/h în câteva secunde, însă sistemul de frânare nu face față situațiilor critice. Majoritatea utilizatorilor nu poartă cască, deși accident...

Factura pandemiei: cine plătește pentru greșelile și abuzurile puterii?

Astăzi, România se află în fața unei note de plată scandaloase: 564 de milioane de euro, cerute de Pfizer într-un proces care nu este doar juridic, ci profund moral și politic. O sumă uriașă, care riscă să fie suportată nu de cei care au decis, nu de cei care au semnat, nu de cei care au greșit — ci, din nou, de cetățenii români. În depozite zăceau milioane de doze neutilizate, alte milioane au fost deja distruse, iar rata de vaccinare scădea dramatic. În aceste condiții, refuzul ministrului Alexandru Rafila de a mai prelua alte 29 de milioane de doze nu doar că a fost justificat, ci a fost un gest de responsabilitate. Iar astăzi, pentru acest gest, România este amenințată cu o sancțiune financiară colosală. Dar adevărata întrebare nu este dacă Pfizer are sau nu dreptate contractuală. Adevărata întrebare este: Cine a semnat aceste contracte absurde? Cine a comandat cantități uriașe fără evaluare realistă? Cine a transformat pandemia într-o oportunitate de îmbogățire? Despre...

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...

Japonia sub presiunea unui mega-cutremur: adevăr, panică și responsabilitate într-o lume fragilă

Avertismentele autorităților nipone au declanșat valuri de speculații și teamă globală, dar realitatea este mai nuanțată decât știrile alarmiste care circulă pe internet. Relatează Time.com În Pacific, țara care trăiește zilnic în umbra cutremurelor este Japonia. Recent, autoritățile nipone au emis un avertisment rar privind posibilitatea unui „ mega-cutremur ”, după o serie de seisme puternice care au lovit nord-estul arhipelagului. Mesajul oficial, gândit pentru vigilență și pregătire, a fost transformat rapid într-o avalanșă de titluri panicarde. În doar câteva ore, internetul s-a umplut de zvonuri, inclusiv afirmația că „ Japonia cere străinilor să părăsească țara ”. Un neadevăr complet. Nici o instituție oficială nu a emis un asemenea ordin. Dar într-o lume obosită de crize, panica circulă mai repede decât faptele. Adevărul este că Japonia a ridicat nivelul de alertă dintr-un motiv simplu: responsabilitate. Cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, iar un stat matur...

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...