Treceți la conținutul principal

UN VIRUS, CODUL GENETIC ȘI SUPRAPOPULAREA

 Că acest teribil Covid-19 a apărut prima dată în China este un fapt de necontestat. La fel, nu-i de mirare că în cel mai scurt timp a împânzit tot mapamondul, că lumea circulă ceva de speriat, cică ne globalizăm. Încă nu știu la ce este bună acestă globalizare, dar artizanii ei uită că se globalizează și tot felul de microvietăți care, cu timpul, își vor încerca puterea de seducție asupra unor populații europene care nu sunt imune ca acelea de unde provin ele, iar ce va urma ne va face să ne amintim cu blândețe de „era Coronavirusului ".

 Am fost prinși de această pandemie nepregătiți, nu numai țara noastră ci majoritatea țărilor, când normal ar fi ca în actuala vânzoleală mondială să te poți aștepta la tot felul de premiere de boli contagioase venite cine știe de unde, de la capătul pământului.

 Cred că trebuie să privim apariția lui Covid-19 ca pe un serios avertisment și sperăm că guvernele au înțeles la ce se pot aștepta în orice moment.

 De fapt, sunt destule capete înfierbântate care vociferează de mult timp că suntem prea mulți, cică pământul nu va putea suporta populația de 9 miliarde la care se va ajunge probabil în curând. În prezent, cu scuzele de rigoare, suntem doar 6, 8 miliarde.

 Pe net ne putem „delecta "cu o splendidă selecție de considerații, chipurile ale unor conducători sau somități mondiale, privind „suprapopularea" planetei noastre, iar prin toate trece ca un fir roșu ideea că omenirea a devenit un potențial pericol pentru această umilă planetă nevoită să graviteze în jurul soarelui.

 Cică sunt inacceptabil de mulți cei care fac umbră pământului și deteriorează tot mai grav echilibrul ecologic. „Îngrijorați "de soarta planetei noastre, unii au evocat chiar posibilitatea unor „soluții salvatoare": dispariția, prin înfometare mai ales, a populației din Lumea a treia, apariția unor pandemii, dacă se poate cu niște viruși ceva mai agresivi decât Covid-19, mai multe războaie locale sau chiar, de ce nu, un al treilea război mondial.

 Ca mizantrop ce mă aflu, le-aș face acestora propunerea să înceapă reducerea populației cu propriile lor persoane… O să spuneți că am plecat de la presupunerea că acest Covid-19 a fost lansat în lume tocmai pentru a începe „rarefierea "populației, dar nu cred.

 Este știut că, atunci când o armă bacteriologică este creată în laborator, în același timp se pune la punct și antidotul necesar pentru protejarea propriilor combatanți, ori, așa cum am văzut și vedem, toate țările au pierderi în oameni inclusiv principalii „suspecți ".

 La sfârșitul lunii iulie erau raportate peste 650.000 decese și peste 16 milioane îmbolnăviri provocate de Covid-19 în întreaga lume.

 Cam puțin, probabil după părerea unor „cavaleri ai Apocalipsei ".

 Mi-am aruncat privirea pe cifrele prezentate cu cei infectați de coronavirus și decedați din Italia, Spania, SUA etc. Și am constatat (să bat în lemn) că la noi în țară raportul dintre infectați, vindecați și decedați este pozitiv (dacă se poate spune așa), adică avem mai puțini decedați decât în alte țări unde a fost prăpăd.

 Este meritul corpului nostru medical care, cu mijloacele lui destul de modeste, a reușit să facă față pandemiei și să salveze din ghearele ei mai multe suflete. Între noi fie vorba, o sursă a mea (nu spun cine – persoană importantă și competentă) este de părere că un rol important în reducerea mortalității l-au jucat și genele mai robuste ale poporului român, desigur o prețioasă moștenire rămasă de la daci.

 Inițial am fost înclinat să-mi suspectez sursa de naționalism dar… Cifrele vorbesc. Și mai este un aspect: una este să mănânci delicatețuri precum fructe de mare, melci, broaște, ș.a.m.d. și alta este să tai cu brișca o bucată de slană și o felie de pită și să zdrobești alături o ceapă sau un cățel de usturoi pe care să le aghezmuiești cu palincă sau țuică de prune, că astea nu știu de șagă și mătură fără cruțare orice virus de import.

 De la o vreme se acreditează și ideea că actuala pandemie a fost provocată pentru a crea perturbații în sistemul economic, mai ales al marilor puteri.

 Avem o imensă varietate de scenarii, dar eu cred că ne vom lămuri cel mai bine după liniștirea pandemiei (oare când?), când se va trage linia și se va vedea care țară sau ce țări au avut de câștigat, mai ales din punct de vedere economic, de pe urma acestei bulversări mondiale. În mod sigur Europa nu va fi pe această listă.

Col. (r) Hagop Hairabetian

VITRALII - LUMINI ŞI UMBRE, an XI, nr. 43, iunie – noiembrie 2020

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...

1,6 milioane de voci și tăcerea Bruxelles-ului

Când Viktor Orbán anunță că va duce la summitul UE 1,6 milioane de chestionare semnate de cetățeni ungari, nu este vorba despre un gest simbolic sau de o simplă manevră de PR. Este o provocare directă la adresa unui mecanism european care, tot mai des, vorbește despre popoare, dar evită să vorbească cu ele. „ Majoritatea tăcută ” invocată de premierul Ungariei nu este tăcută pentru că n-ar avea ce spune, ci pentru că nu este ascultată. În ultimii ani, deciziile strategice ale Uniunii Europene – de la sancțiuni, la împrumuturi comune, la creșteri de taxe mascate sub formule „ de solidaritate ” – au fost luate într-un cerc restrâns, tehnocratic, unde voința cetățenilor apare, cel mult, ca o notă de subsol. Ungaria vine cu o întrebare simplă, dar incomodă: cât sunt dispuși cetățenii europeni să plătească pentru un război care nu este al lor? Iar răspunsul primit de Orbán, prin aceste chestionare, este la fel de incomod pentru Bruxelles: nu. Desigur, reacția standard va fi acee...

Trotinetele electrice – pericolul nevăzut al traficului din România

De câțiva ani, trotinetele electrice au cucerit marile orașe ale României. Sunt rapide, accesibile și par o alternativă modernă la transportul aglomerat. Dar în spatele acestei aparente revoluții urbane se ascunde o realitate tot mai sumbră: un val de accidente, răniți și chiar decese. Conform datelor Poliției Române, în 2024, au fost raportate peste 1.320 de accidente cu trotinete electrice, soldate cu 9 morți și peste 1.300 de răniți. În primele 7 luni din 2025, numărul a explodat: 1.525 de accidente, cu 7 decese și peste 1.600 de persoane rănite. Experții arată că în aproximativ 80–90% dintre cazuri, vina le aparține chiar celor care se află pe trotinete. Lipsa de experiență, nerespectarea regulilor și neadaptarea vitezei sunt principalele cauze. ⚠️ De ce sunt un pericol? Accelerație rapidă, frâne slabe – multe trotinete prind 25–30 km/h în câteva secunde, însă sistemul de frânare nu face față situațiilor critice. Majoritatea utilizatorilor nu poartă cască, deși accident...

Factura pandemiei: cine plătește pentru greșelile și abuzurile puterii?

Astăzi, România se află în fața unei note de plată scandaloase: 564 de milioane de euro, cerute de Pfizer într-un proces care nu este doar juridic, ci profund moral și politic. O sumă uriașă, care riscă să fie suportată nu de cei care au decis, nu de cei care au semnat, nu de cei care au greșit — ci, din nou, de cetățenii români. În depozite zăceau milioane de doze neutilizate, alte milioane au fost deja distruse, iar rata de vaccinare scădea dramatic. În aceste condiții, refuzul ministrului Alexandru Rafila de a mai prelua alte 29 de milioane de doze nu doar că a fost justificat, ci a fost un gest de responsabilitate. Iar astăzi, pentru acest gest, România este amenințată cu o sancțiune financiară colosală. Dar adevărata întrebare nu este dacă Pfizer are sau nu dreptate contractuală. Adevărata întrebare este: Cine a semnat aceste contracte absurde? Cine a comandat cantități uriașe fără evaluare realistă? Cine a transformat pandemia într-o oportunitate de îmbogățire? Despre...

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...

Japonia sub presiunea unui mega-cutremur: adevăr, panică și responsabilitate într-o lume fragilă

Avertismentele autorităților nipone au declanșat valuri de speculații și teamă globală, dar realitatea este mai nuanțată decât știrile alarmiste care circulă pe internet. Relatează Time.com În Pacific, țara care trăiește zilnic în umbra cutremurelor este Japonia. Recent, autoritățile nipone au emis un avertisment rar privind posibilitatea unui „ mega-cutremur ”, după o serie de seisme puternice care au lovit nord-estul arhipelagului. Mesajul oficial, gândit pentru vigilență și pregătire, a fost transformat rapid într-o avalanșă de titluri panicarde. În doar câteva ore, internetul s-a umplut de zvonuri, inclusiv afirmația că „ Japonia cere străinilor să părăsească țara ”. Un neadevăr complet. Nici o instituție oficială nu a emis un asemenea ordin. Dar într-o lume obosită de crize, panica circulă mai repede decât faptele. Adevărul este că Japonia a ridicat nivelul de alertă dintr-un motiv simplu: responsabilitate. Cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, iar un stat matur...

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...