Treceți la conținutul principal

Incendiu urmat de proteste la Spitalului "Matei Balș" din București

 Update: Protest 

Zeci de persoane protestează în fata Spitalului „Matei Balș” în urma incendiului produs, în cursul dimineții, la această instituție medicală, tragedie soldată cu cinci morți.

 


La protest este prezent şi Eugen Iancu, preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010. Acesta a declarat pentru AGERPRES că tragedia de la „Balş” i-a trezit „un sentiment de neputinţă”.

Un incendiu a izbucnit vineri, în jurul orei 5.00, la parterul Institutului Matei Balș din București, care tratează bolnavi cu COVID, iar focul a cuprins patru saloane în care erau internați pacienți cu forme de COVID medii și severe, ținuți pe masă de oxigen. Trei bolnavi au murit carbonizați, iar o a patra victimă a decedat după ce manevrele de resuscitare au eșuat. La câteva ore, o altă persoană - a cincea victimă - a fost găsită carbonizată în baie. Peste 100 de pacienți au fost evacuați, fiind transferați în alte pavilioane ale unității medicale și la alte spitale din Capitală. Este a doua tragedie care se produce într-un spital din România în interval de cîteva luni, după incendiul din noiembrie de la secția ATI a Spitalului Județean de Urgență din Piatra Neamț, unde au murit 10 oameni.

Cu anchetă încă în desfășurare după incendiul de la „Matei Balș”, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a anunțat mai multe măsuri pe care le are în vedere și pe care le-a calificat că urgențe pentru ca tragedii de acest fel să nu se mai repete. Printre acestea un fond național pentru siguranța pacienților în spitale, destinat investițiilor și combaterii infecțiilor nosocomiale, dar și schimbarea strategiei de vaccinare, în sensul că locurile care vor apărea în platformă să fie destinate celor peste 65 de ani, bolnavilor cronici și celor cu un grad de handicap.

23:05 Procurorul din cazul Balș, despre omul găsit carbonizat în baie abia după câteva ore: Nu pot să-mi explic chestiunea asta

21:31Voiculescu: Rudele nu au fost sunate deoarece datele lor erau într-o clădire sigilată de Poliție





18.30 Protest în fața Institutului Matei Balș: "Opriți măcelul din sănătate!" / Președintele Asociației Colectiv: Nu am speranţă că se va schimba ceva

18.12 Infirmierele au fost primele care au reacționat în momentul în care a izbucnit incendiul de la Institutul Matei Balș, iar una dintre ele a avut prezența de spirit de o opri alimentarea cu oxigen, a declarat avocatul spitalului, Constantin Durgheu. Două infirmiere şi două asistente de la Institutul "Matei Balş" aflate de gardă în pavilionul unde a izbucnit incendiul soldat cu moartea a cinci pacienţi au fost audiate, vineri, la sediul Poliţiei Capitalei.




13.02 Klaus Iohannis a ajuns la spitalul Matei Balș.

12.27 Zece din cei peste 50 de pacienți transferați la alte spitale din Capitală în urma incendiului de la Institutul Matei Balș sun t internați la terapie intensivă, trei fiind intubați, potrivit ultimelor date furnizate de Ministerul Sănătății.




10.41: Președintele Senatului, Anca Dragu, a declarat că ”asemenea tragedii nu pot și nu vor rămâne fără urmări”.


”Specialiștii vor stabili cauzele acestui incendiu dramatic. Imediat după ce aflăm ce a dus la producerea acestei tragedii, putem vedea cum și cât de repede trebuie schimbat tot ce nu e în regula în sistemul sanitar din România”, a transmis ea, pe Facebook.



9.49 Corpul de control al prim-ministrului a început verificări la Institutul "Matei Balş" în urma incendiului de vineri dimineaţă izbucnit la unitatea medicală, în urma căruia 4 pacienţi au decedat, au confirmat pentru surse guvernamentale citate de Agerpres.

De asemenea, Guvernul se va reuni în ședință la ora 13.30, premierul Florin Cîțu urmând să susțină declarații de presă.

9.35 Președintele Klaus Iohannis va merge, la ora 13.00, la spitalul Matei Balș din Capitală.

9.30 Din cei 102 pacienți aflați în pavilionul de la Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș” cuprins de incendiu vineri dimineață, 53 au fost transferați la alte spitale din Capitală.

9.23 Prefectul Capitalei: Pavilionul în care a izbucnit focul fusese renovat recent

9.19 Doi dintre cei patru pacienți Covid care au fost transferați la Spitalul Marius Nasta au o stare generală proastă și au fost transferați la terapie intensivă, a precizat managerul Beatrice Mahler.

În total, aici au ajuns două femei și doi bărbați cu vârste între 62 și 89 de ani, dintre care o femeie și un bărbat au trecut la ATI. Toți pacienții sunt însă conștienți. Spitalul mai poate primi încă 32 de pacienți evacuați de la Institutul Matei Balș.

8.54 Posibila cauză a incendiului - un scurtcircuit declanșat de la o aerotermă sau un reșou electric

8.50 Autoritățile vor anunța un număr de telefon unde aparținătorii celor 102 pacienți de la Matei Balș pot suna, a anunțat ministrul de Interne.

8.40 Streinu Cercel: Clădirea în care a izbucnit incendiul este din 1953 și a fost refăcută din toate punctele de vedere

8.25 Rude ale unor pacienți internați la Institutul Matei Balș au venit la spital și așteaptă în fața unității medicale, încercând să afle detalii despre starea rudelor.

8.05 A fost deschis dosar penal pentru ucidere din culpă, sub coordonarea Parchetului Tribunalului București


7.25 Raed Arafat: La ora 5.03 incendiul a fost anunțat prin apel la 112, la 5.13 a fost pimul echipaj sosit, iar la 5.14 a fost declanșat planul roșu. La acest moment, intervenția este finalizată, nu mai sunt persoane de evacuat.


Rămâne problema celor care vor investiga cauzele incendiului, asupra cărora nu vom specula. Nu mai avem pacienți cu arsuri.


Colonel ISU, coordonator al intervenției - ardea cu flacără deschisă la parter, pe o suprafață de 100-120 de metri pătrați, au fost afectate 4 saloane, cu degajări mari de fum și cu posibilitate de extindere la etajul 1 spre fațadă.


Vlad Voiculescu: Toți pacienții au fost transferați fie la alte spitale, fie în alte secții


Streinu Cercel: Aproape toți pacienții, în proporție de 98%, din clădirea în care a avut loc incendiul erau conectați la oxigen. Toți erau cu forme de COVID medii spre severe. Erau ținuți cu mască de oxigen. Avizele sunt în ordine. Ultima linie de oxigen a fost montată în noiembrie.

Coordonatorul echipei medicale, dr. Bogdan Opriţa: Au fost mobilizate 38 de echipaje de prim- ajutor. La faţa locului au acţionat și şase echipaje de terapie intensivă mobilă şi cinci autospeciale de transport şi victime multiple.

Au fost evacuate, în primă fază, aproximativ 44 de persoane către spitalele de urgenţă Floreasca, Universitar, "Sfântul Ioan" şi "Sfântul Pantelimon", iar restul au fost evacuate către celelalte pavilioane din interiorul institutului. Bogdan Opriţa a mai spus că dintre cele 44 de persoane evacuate, două se aflau în stare mai gravă şi au necesitat "măsuri de protezare respiratorie".

07.23: Serviciul de ambulanță și spitalul Floreasca au mobilizat medicii și asistentele de acasă pentru a gestiona situația.

07.22 Ministrul Sănătății Vlad Voiculescu spune că pacienții au fost transferați la alte spitale și nu există pacienți cu arsuri, din informațiile de până acum.

07.16 Raed Arafat anunță că sunt patru morți: trei persoane carbonizate și o persoană rănită care nu a mai putut fi resuscitată. El a transmis condoleanțe familiilor victimelor. Incendiul a fost lichidat și nu mai avem alte persoane grav rănite, rămâne să fie investigată cauza incendiului, a mai precizat el. Arafat a mai spus că nu vrea să speculeze asupra cauzei incendiului.


07.15 Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a ajuns la Institutul "Matei Balş" din Capitală.

"Pacienţii sunt evaluaţi. Până acum au fost transferaţi la "Victor Babeş" patru pacienţi. După informaţiile mele, cu siguranţă vor fi şi alte transferuri. Pacienţii sunt evaluaţi în acest moment în camera de gardă la "Matei Balş". Este clar că este o problemă şi vorbim despre institutul cel mai bine finanţat din această ţară. De asemenea, vorbim despre spitalul care a tratat, sunt două spitale mari în Bucureşti care au tratat, foarte mulţi pacienţi, au fost folosite la capacitate până astăzi. (...) În acest moment, nu am decât informaţiile acestea că există trei decese deja", a afirmat ministrul, într-o intervenţie telefonică la Antena 3, potrivit Agerpres.

07.12 Alți patru pacienți au ajuns la Victor Babeș. De altfel, și-au manifestat disponibilitatea de a primi pacienți spitalele Victor Babeș, Sfântul Ioan și Witing.

Managerul spitalului Marius Nasta, Beatrice Mahler, spune că spitalul poate primi 36 de pacienți. Beatrice Mahler nu a oferit detalii despre starea celor patru pacienți ajunși, relatează Mediafax.

7.02: Primii 4 pacienți evacuați au ajuns la Institutul Marius Nasta, spital suport COVID.

7.00: În jur de 100 de persoane au fost evacuate, conform Ministerului Sănătății. S-a început transferul spre alte spitale și în alte corpuri ale spitalului. Mai sunt persoane aflate în ambulanțe pentru a fi sub supraveghere, nu sunt în stare gravă, se află sub supraveghere doar din precauție.

06.54: "Din păcate trei persoane sunt decedate şi a patra sub resuscitare. Trei persoane au fost găsite în salon (n.r. - decedate). (...) După ce s-a degajat fumul au fost găsite trei peroane în salonul în care era incendiul. Restul sunt transportaţi la mai multe spitale. Sunt cu COVID. Nu au alte probleme", a declarat secretarul de stat în MAI Raed Arafat pentru Agerpres.

Întrebat dacă dintre cei transportaţi la alte spitale sunt persoane care se află în stare gravă, Arafat a răspuns: "Nu, pe probleme de arsuri nu".

Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, este în drum spre spital.

06.37: Ministerul Sănătăţii anunţă că trei persoane au decedat în urma incendiului izbucnit vineri dimineaţă la Institutul de boli infecţioase ''Matei Balş'' din Capitală, potrivit Agerpres.

''Din păcate, au fost găsite primele victime. Trei persoane carbonizate şi o alta aflată în resuscitare'', se arată într-o informare a MS. Ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, este în drum spre spital.

Deocamdată nu se cunoaște cauza incendiului.
----
Purtătorul de cuvânt al ISU București-Ilfov, Daniel Vasile, nu a putut preciza însă dacă există și persoane decedate ca urmare a incendiului. El a spus însă că a fost decanșat planul roși de intervenție.

Potrivit digi24, în pavilionul respectiv erau tratați 100 de pacienți. Pompierii și jandarmii intervin la fața locului.

Este al doilea incendiu în decurs de câteva luni care izbucnește într-un spital din România, după tragedia din secția ATI a Spitalului Județean din Piatra Neamț, din noimebrie anul trecut. Zece pacienți și-au pierdut viața atunci.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...

1,6 milioane de voci și tăcerea Bruxelles-ului

Când Viktor Orbán anunță că va duce la summitul UE 1,6 milioane de chestionare semnate de cetățeni ungari, nu este vorba despre un gest simbolic sau de o simplă manevră de PR. Este o provocare directă la adresa unui mecanism european care, tot mai des, vorbește despre popoare, dar evită să vorbească cu ele. „ Majoritatea tăcută ” invocată de premierul Ungariei nu este tăcută pentru că n-ar avea ce spune, ci pentru că nu este ascultată. În ultimii ani, deciziile strategice ale Uniunii Europene – de la sancțiuni, la împrumuturi comune, la creșteri de taxe mascate sub formule „ de solidaritate ” – au fost luate într-un cerc restrâns, tehnocratic, unde voința cetățenilor apare, cel mult, ca o notă de subsol. Ungaria vine cu o întrebare simplă, dar incomodă: cât sunt dispuși cetățenii europeni să plătească pentru un război care nu este al lor? Iar răspunsul primit de Orbán, prin aceste chestionare, este la fel de incomod pentru Bruxelles: nu. Desigur, reacția standard va fi acee...

Trotinetele electrice – pericolul nevăzut al traficului din România

De câțiva ani, trotinetele electrice au cucerit marile orașe ale României. Sunt rapide, accesibile și par o alternativă modernă la transportul aglomerat. Dar în spatele acestei aparente revoluții urbane se ascunde o realitate tot mai sumbră: un val de accidente, răniți și chiar decese. Conform datelor Poliției Române, în 2024, au fost raportate peste 1.320 de accidente cu trotinete electrice, soldate cu 9 morți și peste 1.300 de răniți. În primele 7 luni din 2025, numărul a explodat: 1.525 de accidente, cu 7 decese și peste 1.600 de persoane rănite. Experții arată că în aproximativ 80–90% dintre cazuri, vina le aparține chiar celor care se află pe trotinete. Lipsa de experiență, nerespectarea regulilor și neadaptarea vitezei sunt principalele cauze. ⚠️ De ce sunt un pericol? Accelerație rapidă, frâne slabe – multe trotinete prind 25–30 km/h în câteva secunde, însă sistemul de frânare nu face față situațiilor critice. Majoritatea utilizatorilor nu poartă cască, deși accident...

Factura pandemiei: cine plătește pentru greșelile și abuzurile puterii?

Astăzi, România se află în fața unei note de plată scandaloase: 564 de milioane de euro, cerute de Pfizer într-un proces care nu este doar juridic, ci profund moral și politic. O sumă uriașă, care riscă să fie suportată nu de cei care au decis, nu de cei care au semnat, nu de cei care au greșit — ci, din nou, de cetățenii români. În depozite zăceau milioane de doze neutilizate, alte milioane au fost deja distruse, iar rata de vaccinare scădea dramatic. În aceste condiții, refuzul ministrului Alexandru Rafila de a mai prelua alte 29 de milioane de doze nu doar că a fost justificat, ci a fost un gest de responsabilitate. Iar astăzi, pentru acest gest, România este amenințată cu o sancțiune financiară colosală. Dar adevărata întrebare nu este dacă Pfizer are sau nu dreptate contractuală. Adevărata întrebare este: Cine a semnat aceste contracte absurde? Cine a comandat cantități uriașe fără evaluare realistă? Cine a transformat pandemia într-o oportunitate de îmbogățire? Despre...

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...

Japonia sub presiunea unui mega-cutremur: adevăr, panică și responsabilitate într-o lume fragilă

Avertismentele autorităților nipone au declanșat valuri de speculații și teamă globală, dar realitatea este mai nuanțată decât știrile alarmiste care circulă pe internet. Relatează Time.com În Pacific, țara care trăiește zilnic în umbra cutremurelor este Japonia. Recent, autoritățile nipone au emis un avertisment rar privind posibilitatea unui „ mega-cutremur ”, după o serie de seisme puternice care au lovit nord-estul arhipelagului. Mesajul oficial, gândit pentru vigilență și pregătire, a fost transformat rapid într-o avalanșă de titluri panicarde. În doar câteva ore, internetul s-a umplut de zvonuri, inclusiv afirmația că „ Japonia cere străinilor să părăsească țara ”. Un neadevăr complet. Nici o instituție oficială nu a emis un asemenea ordin. Dar într-o lume obosită de crize, panica circulă mai repede decât faptele. Adevărul este că Japonia a ridicat nivelul de alertă dintr-un motiv simplu: responsabilitate. Cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, iar un stat matur...

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...