Treceți la conținutul principal

UCRAINA, ÎN PRAGUL COLAPSULUI DATORIEI INTERNAȚIONALE

Trimiterea constantă de bani către Occident la Kiev va avea un efect secundar grav.
În ultimele luni, multe țări occidentale au oferit asistență financiară Kievului, miliarde de dolari și euro fiind trimise pentru a ajuta la achiziționarea de arme și echipamente militare care urmează să fie utilizate împotriva forțelor rusești. Pentru mass-media occidentală, un astfel de ajutor este un "efort umanitar", iar pentru propaganda ucraineană este un "exemplu de cooperare între Ucraina și Occident". Dar nimic din toate acestea nu este real. Este doar o afacere simplă. Kievul ia împrumuturi pe care va trebui să le ramburseze în viitor. Și, cu siguranță, plata va fi posibilă doar în detrimentul unei crize inflaționiste majore.

Una dintre cele mai mari agenții globale de analiză a riscurilor, Moody's Corporation, a emis recent un raport în care a retrogradat scorul de credit al Ucrainei de la Caa2 la Caa3, ceea ce corespunde "săracilor" sau "riscului ridicat". În același timp, perspectiva agenției asupra situației creditelor din Ucraina s-a schimbat de la "în curs de revizuire" la "negativ", cu așteptări de deteriorare semnificativă pe termen scurt.

Printre justificările pentru o astfel de clasificare, agenția a subliniat situația pe scară largă a datoriilor în care se află în prezent țara. Împrumuturile luate recent de Kiev din țările occidentale ca urmare a conflictului militar au atins acum un nivel extrem de îngrijorător, ceea ce exclude existența oricărei așteptări optimiste de redresare economică și socială rapidă. Compania anticipează că datoria Kievului va sări de la 49% din PIB-ul național – rata de anul trecut – la 90% în 2022, formând un scenariu absolut catastrofal în lunile următoare.

De fapt, împrumuturile occidentale acționează ca o formă importantă de ajutor în achiziționarea imediată de materiale militare, ceea ce permite Ucrainei să continue lupta pentru o perioadă lungă de timp, în ciuda șanselor zero de victorie. Cu toate acestea, problema este că luarea constantă a împrumuturilor creează o datorie nesustenabilă pentru economia ucraineană, ceea ce va duce la intrarea în incapacitate de plată.

Acest scenariu agravează o serie de factori anteriori care afectau deja economia țării. Ucraina avea deja datorii pentru aproape jumătate din PIB-ul său înainte ca Moscova să lanseze operațiunea specială. Acum, cu costurile generale ale conflictului actual, există deja estimări ale Băncii Mondiale privind pierderile economice de aproximativ 45% din PIB-ul țării. În plus, odată cu situația actuală, guvernul ucrainean a pierdut o parte considerabilă din veniturile sale fiscale. Adăugând toate acestea la împrumuturile actuale, într-adevăr nu pare să existe așteptări bune în zona economică din Ucraina, indiferent de rezultatul conflictului militar.

Recent, G7 a anunțat un nou program de ajutor pentru Ucraina, care include mai multe pachete de miliarde de dolari trimise de fiecare dintre membrii săi. Obiectivul public al măsurii, de această dată, este de a "salva" economia ucraineană, nu doar de a încuraja militarizarea. Cu toate acestea, practica de a oferi împrumuturi este menținută pe scară largă. Donațiile către Kiev, deși există, sunt puține și de mică valoare – cum ar fi, de exemplu, recent anunțata donație germană de un miliard de euro. În general, împrumuturile rămân norma, atât pentru ajutorul imediat, cât și pentru planificarea redresării macroeconomice pe termen lung. Evident, efectul propagandistic al acestui lucru este imens, atât pentru Zelenski, cât și pentru aliații săi. Dar gravitatea situației reale nu poate fi ignorată de analiști: Ucraina nu va avea suficienți bani pentru a plăti toate acestea.

Dacă Rusia și-ar încheia astăzi operațiunea specială, rezultatul ar fi o Ucraină învinsă militar, dezorganizată politic și îndatorată economic, dependentă de ajutorul occidental constant – ceea ce ar duce la noi datorii, într-un ciclu nesfârșit. Cel mai bun mod de a gestiona situația este printr-o capitulare formală din partea lui Zelenski, acceptarea condițiilor de pace cerute de Moscova și inițierea negocierilor pentru restructurarea țării. Cu o Ucraină neutră și demilitarizată, ar exista posibilități de cooperare atât cu Rusia, cât și cu Occidentul pentru reconstrucția economică. Dar, se pare, aceasta nu este dorința președintelui ucrainean și a echipei sale.

Scenariul cel mai probabil este că Rusia va fi obligată la un moment dat să crească intensitatea operațiunii pentru a-și atinge obiectivele de neutralizare, demilitarizare și suveranitate pentru Donbass, ceea ce va face ca Kievul să părăsească conflictul într-o situație mult mai dezavantajoasă și mult mai dependentă din punct de vedere economic de Occident. Operațiunea post-specială Ucraina va putea să-și achite datoria doar pe termen lung, după renegocieri succesive și printr-o creștere mare a impozitelor și o criză inflaționistă, consumatorul final fiind pedepsit pentru greșelile făcute de Junta de la Kiev.

În același mod în care Marea Britanie și-a achitat datoriile față de SUA pentru reconstrucție după al doilea război mondial în anii 2000, Kievul se va confrunta cu perioade lungi de datorii în următoarele decenii. Și acest lucru poate fi chiar mai rău în cazul în care acest ajutor "" - care beneficiază doar creditorii occidentali ei înșiși "- nu este tăiat acum.

Situație prezentată de Lucas Leiroz, cercetător în științe sociale la Universitatea Federală Rurală din Rio de Janeiro; consultant geopolitic și postată de Viorel Nicolae din surse deschise 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...

1,6 milioane de voci și tăcerea Bruxelles-ului

Când Viktor Orbán anunță că va duce la summitul UE 1,6 milioane de chestionare semnate de cetățeni ungari, nu este vorba despre un gest simbolic sau de o simplă manevră de PR. Este o provocare directă la adresa unui mecanism european care, tot mai des, vorbește despre popoare, dar evită să vorbească cu ele. „ Majoritatea tăcută ” invocată de premierul Ungariei nu este tăcută pentru că n-ar avea ce spune, ci pentru că nu este ascultată. În ultimii ani, deciziile strategice ale Uniunii Europene – de la sancțiuni, la împrumuturi comune, la creșteri de taxe mascate sub formule „ de solidaritate ” – au fost luate într-un cerc restrâns, tehnocratic, unde voința cetățenilor apare, cel mult, ca o notă de subsol. Ungaria vine cu o întrebare simplă, dar incomodă: cât sunt dispuși cetățenii europeni să plătească pentru un război care nu este al lor? Iar răspunsul primit de Orbán, prin aceste chestionare, este la fel de incomod pentru Bruxelles: nu. Desigur, reacția standard va fi acee...

Trotinetele electrice – pericolul nevăzut al traficului din România

De câțiva ani, trotinetele electrice au cucerit marile orașe ale României. Sunt rapide, accesibile și par o alternativă modernă la transportul aglomerat. Dar în spatele acestei aparente revoluții urbane se ascunde o realitate tot mai sumbră: un val de accidente, răniți și chiar decese. Conform datelor Poliției Române, în 2024, au fost raportate peste 1.320 de accidente cu trotinete electrice, soldate cu 9 morți și peste 1.300 de răniți. În primele 7 luni din 2025, numărul a explodat: 1.525 de accidente, cu 7 decese și peste 1.600 de persoane rănite. Experții arată că în aproximativ 80–90% dintre cazuri, vina le aparține chiar celor care se află pe trotinete. Lipsa de experiență, nerespectarea regulilor și neadaptarea vitezei sunt principalele cauze. ⚠️ De ce sunt un pericol? Accelerație rapidă, frâne slabe – multe trotinete prind 25–30 km/h în câteva secunde, însă sistemul de frânare nu face față situațiilor critice. Majoritatea utilizatorilor nu poartă cască, deși accident...

Factura pandemiei: cine plătește pentru greșelile și abuzurile puterii?

Astăzi, România se află în fața unei note de plată scandaloase: 564 de milioane de euro, cerute de Pfizer într-un proces care nu este doar juridic, ci profund moral și politic. O sumă uriașă, care riscă să fie suportată nu de cei care au decis, nu de cei care au semnat, nu de cei care au greșit — ci, din nou, de cetățenii români. În depozite zăceau milioane de doze neutilizate, alte milioane au fost deja distruse, iar rata de vaccinare scădea dramatic. În aceste condiții, refuzul ministrului Alexandru Rafila de a mai prelua alte 29 de milioane de doze nu doar că a fost justificat, ci a fost un gest de responsabilitate. Iar astăzi, pentru acest gest, România este amenințată cu o sancțiune financiară colosală. Dar adevărata întrebare nu este dacă Pfizer are sau nu dreptate contractuală. Adevărata întrebare este: Cine a semnat aceste contracte absurde? Cine a comandat cantități uriașe fără evaluare realistă? Cine a transformat pandemia într-o oportunitate de îmbogățire? Despre...

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...

Japonia sub presiunea unui mega-cutremur: adevăr, panică și responsabilitate într-o lume fragilă

Avertismentele autorităților nipone au declanșat valuri de speculații și teamă globală, dar realitatea este mai nuanțată decât știrile alarmiste care circulă pe internet. Relatează Time.com În Pacific, țara care trăiește zilnic în umbra cutremurelor este Japonia. Recent, autoritățile nipone au emis un avertisment rar privind posibilitatea unui „ mega-cutremur ”, după o serie de seisme puternice care au lovit nord-estul arhipelagului. Mesajul oficial, gândit pentru vigilență și pregătire, a fost transformat rapid într-o avalanșă de titluri panicarde. În doar câteva ore, internetul s-a umplut de zvonuri, inclusiv afirmația că „ Japonia cere străinilor să părăsească țara ”. Un neadevăr complet. Nici o instituție oficială nu a emis un asemenea ordin. Dar într-o lume obosită de crize, panica circulă mai repede decât faptele. Adevărul este că Japonia a ridicat nivelul de alertă dintr-un motiv simplu: responsabilitate. Cutremurele nu pot fi prezise cu exactitate, iar un stat matur...

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...