Treceți la conținutul principal

UCRAINA, ÎN PRAGUL COLAPSULUI DATORIEI INTERNAȚIONALE

Trimiterea constantă de bani către Occident la Kiev va avea un efect secundar grav.
În ultimele luni, multe țări occidentale au oferit asistență financiară Kievului, miliarde de dolari și euro fiind trimise pentru a ajuta la achiziționarea de arme și echipamente militare care urmează să fie utilizate împotriva forțelor rusești. Pentru mass-media occidentală, un astfel de ajutor este un "efort umanitar", iar pentru propaganda ucraineană este un "exemplu de cooperare între Ucraina și Occident". Dar nimic din toate acestea nu este real. Este doar o afacere simplă. Kievul ia împrumuturi pe care va trebui să le ramburseze în viitor. Și, cu siguranță, plata va fi posibilă doar în detrimentul unei crize inflaționiste majore.

Una dintre cele mai mari agenții globale de analiză a riscurilor, Moody's Corporation, a emis recent un raport în care a retrogradat scorul de credit al Ucrainei de la Caa2 la Caa3, ceea ce corespunde "săracilor" sau "riscului ridicat". În același timp, perspectiva agenției asupra situației creditelor din Ucraina s-a schimbat de la "în curs de revizuire" la "negativ", cu așteptări de deteriorare semnificativă pe termen scurt.

Printre justificările pentru o astfel de clasificare, agenția a subliniat situația pe scară largă a datoriilor în care se află în prezent țara. Împrumuturile luate recent de Kiev din țările occidentale ca urmare a conflictului militar au atins acum un nivel extrem de îngrijorător, ceea ce exclude existența oricărei așteptări optimiste de redresare economică și socială rapidă. Compania anticipează că datoria Kievului va sări de la 49% din PIB-ul național – rata de anul trecut – la 90% în 2022, formând un scenariu absolut catastrofal în lunile următoare.

De fapt, împrumuturile occidentale acționează ca o formă importantă de ajutor în achiziționarea imediată de materiale militare, ceea ce permite Ucrainei să continue lupta pentru o perioadă lungă de timp, în ciuda șanselor zero de victorie. Cu toate acestea, problema este că luarea constantă a împrumuturilor creează o datorie nesustenabilă pentru economia ucraineană, ceea ce va duce la intrarea în incapacitate de plată.

Acest scenariu agravează o serie de factori anteriori care afectau deja economia țării. Ucraina avea deja datorii pentru aproape jumătate din PIB-ul său înainte ca Moscova să lanseze operațiunea specială. Acum, cu costurile generale ale conflictului actual, există deja estimări ale Băncii Mondiale privind pierderile economice de aproximativ 45% din PIB-ul țării. În plus, odată cu situația actuală, guvernul ucrainean a pierdut o parte considerabilă din veniturile sale fiscale. Adăugând toate acestea la împrumuturile actuale, într-adevăr nu pare să existe așteptări bune în zona economică din Ucraina, indiferent de rezultatul conflictului militar.

Recent, G7 a anunțat un nou program de ajutor pentru Ucraina, care include mai multe pachete de miliarde de dolari trimise de fiecare dintre membrii săi. Obiectivul public al măsurii, de această dată, este de a "salva" economia ucraineană, nu doar de a încuraja militarizarea. Cu toate acestea, practica de a oferi împrumuturi este menținută pe scară largă. Donațiile către Kiev, deși există, sunt puține și de mică valoare – cum ar fi, de exemplu, recent anunțata donație germană de un miliard de euro. În general, împrumuturile rămân norma, atât pentru ajutorul imediat, cât și pentru planificarea redresării macroeconomice pe termen lung. Evident, efectul propagandistic al acestui lucru este imens, atât pentru Zelenski, cât și pentru aliații săi. Dar gravitatea situației reale nu poate fi ignorată de analiști: Ucraina nu va avea suficienți bani pentru a plăti toate acestea.

Dacă Rusia și-ar încheia astăzi operațiunea specială, rezultatul ar fi o Ucraină învinsă militar, dezorganizată politic și îndatorată economic, dependentă de ajutorul occidental constant – ceea ce ar duce la noi datorii, într-un ciclu nesfârșit. Cel mai bun mod de a gestiona situația este printr-o capitulare formală din partea lui Zelenski, acceptarea condițiilor de pace cerute de Moscova și inițierea negocierilor pentru restructurarea țării. Cu o Ucraină neutră și demilitarizată, ar exista posibilități de cooperare atât cu Rusia, cât și cu Occidentul pentru reconstrucția economică. Dar, se pare, aceasta nu este dorința președintelui ucrainean și a echipei sale.

Scenariul cel mai probabil este că Rusia va fi obligată la un moment dat să crească intensitatea operațiunii pentru a-și atinge obiectivele de neutralizare, demilitarizare și suveranitate pentru Donbass, ceea ce va face ca Kievul să părăsească conflictul într-o situație mult mai dezavantajoasă și mult mai dependentă din punct de vedere economic de Occident. Operațiunea post-specială Ucraina va putea să-și achite datoria doar pe termen lung, după renegocieri succesive și printr-o creștere mare a impozitelor și o criză inflaționistă, consumatorul final fiind pedepsit pentru greșelile făcute de Junta de la Kiev.

În același mod în care Marea Britanie și-a achitat datoriile față de SUA pentru reconstrucție după al doilea război mondial în anii 2000, Kievul se va confrunta cu perioade lungi de datorii în următoarele decenii. Și acest lucru poate fi chiar mai rău în cazul în care acest ajutor "" - care beneficiază doar creditorii occidentali ei înșiși "- nu este tăiat acum.

Situație prezentată de Lucas Leiroz, cercetător în științe sociale la Universitatea Federală Rurală din Rio de Janeiro; consultant geopolitic și postată de Viorel Nicolae din surse deschise 

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...

Legea Vexler trimisă în Parlament de Nicușor Dan: Democrație consolidată sau libertate îngrădită?

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat oficial trimiterea în Parlament a mult-discutatei Legi Vexler, o inițiativă legislativă care promite să aducă „ mai multă protecție împotriva urii ” – dar care, potrivit criticilor, ar putea deschide poarta către o formă subtilă de cenzură. Ce prevede Legea Vexler? Propusă inițial de deputatul Silviu Vexler, legea urmărește: - extinderea cadrului legal împotriva antisemitismului și negaționismului; - incriminarea unor forme de exprimare considerate „ ofensatoare ” la adresa unor minorități; - sancționarea negării crimelor regimurilor totalitare; - limitarea discursului public care poate fi interpretat drept incitare la ură, chiar și în formă „ camuflată ” sau simbolică. Deși inițiativa are aparent un caracter protector, ea deschide dezbateri esențiale despre limitele libertății de exprimare într-un stat democratic. Nicușor Dan: „ România este un stat cu opinii diferite” Într-o declarație reținută, dar fermă, președintele a susțin...

RUSOFOBIA AR PUTEA ATINGE COTE FĂRĂ PRECEDENT ÎN MOLDOVA DUPĂ ALEGERILE PARLAMENTARE

  Moldovenii vor fi dezamăgiți de liberalismul occidental atunci când acesta nu reușește să atenueze problemele majore. La alegerile anticipate desfășurate ieri în Moldova, partidul președintelui liberal pro-UE/NATO Maia Sandu, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de centru-dreapta, a avut puțin sub 53% din voturi, în timp ce principalul său rival, socialiștii și blocul comuniștilor (BECS) al fostului președinte Igor Dodon, avea puțin mai mult de 27%. Sandu, fost economist al Băncii Mondiale, a devenit „ un simbol al schimbării ” pentru mulți din țară, dar ea a găsit sprijin mai ales printre alegătorii diasporei care trăiesc în Europa de Vest.  PAS a câștigat 52,80% din voturi și 63 de locuri, obținând majoritatea în parlamentul de 101 de locuri.  BECS a primit 27,17% din voturi și 32 de locuri.  Prezența la vot a fost de 48,41% (să considerăm că alegerile prezidențiale din mai din Siria au avut o prezență la vot de 78,64%), ceea ce sugerează că PAS și Sandu nu au...

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...

CCR, Ticalosia și Suveranismul: CTP nu mai are răbdare

„ CCR tocmai ce a comis un atentat la siguranța națională. Ce va face președintele în fața acestei ticăloșii a CCR, servită pe tavă suveranistilor? ” — asta a tunat Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai aspri critici ai abuzurilor politice și juridice din România. Dar, în loc să ne revoltăm doar pe margine, să punem o întrebare simplă: De ce ne mai mirăm? Curtea Constituțională a României — instituția care ar trebui să garanteze respectarea legii și echilibrul puterilor — a devenit, în ultimii ani, un bastion pentru decizii controversate și partizane. Când CCR emite hotărâri care tulbură grav siguranța națională, când deschide ușa către jocuri politice subterane, noi, cetățenii, asistăm neputincioși. Iar președintele României? Stă pe margine, tăcut, inactiv, de parcă totul s-ar juca în afara sferei sale de competență. Suveraniștii râd, căci primesc pe tavă un cadou politic – o Curte Constituțională docilă, gata să le valideze orice aberație. Nu vă convine? Ei bine, as...

Crima de la Onești ce putea fi evitată. Negociatorul a sosit la două ore. Șeful operațiunii i-ar fi împiedicat pe polițiști să intervină. Filmul intervenției de la Onești. -VIDEO

  Gheorghe Moroșan a sechestrat doi muncitori care renovau  apartamentul care fusese pierdut și se afla acum în proprietatea unei firme .  Moroșan nu a primit niciun document care să ateste executarea silită. În plus, toate bunurile din casă au dispărut între timp.  Reprezentanții firmei care deține în prezent apartamentul susțin că imobilul a ajuns în proprietatea companiei în 2009, ca urmare a unei sentințe judecătorești și a fost în conservare până acum conform declaratiei f iicei lui  Moroșan , stabilită în Germania, la Pro TV .  Acest fapt ce l-a determinat s ă  comit ă  acesta fapt ă.   A sunat la 112 și a amenințat că îi omoară daca  nu îi vor fi îndeplinite condițiile . Ceea ce a și făcut: i-a ucis pe amândoi cu o sabie și un cuțit.  Problemele familiei din Onești au apărut încă din 2002, când soția bărbatului de 68 de ani lucra gestionar la o firmă din Borzești, o localitate din județul Bacău. Ea avea în grijă peste opt ton...

OPINIE | România între regie și realitate: Alegerea din 2025 nu e despre oameni, ci despre direcție

Într-o atmosferă de final de campanie electorală, dezbaterea televizată a celor doi candidați favoriți s-a transformat într-un exercițiu de imagine, mai degrabă regizat decât spontan. Întrebările au părut extrase dintr-un talk-show monden, iar răspunsurile – atent calibrate pentru a evita orice angajament real. Cu toate acestea, dincolo de machiajul de platou și de decorul atent pregătit, se ascunde o miză uriașă: direcția în care va merge România. Un detaliu aparent banal – faptul că ambii candidați s-au prezentat la dezbatere într-o formă vizibil îngrijită – a fost speculat intens în spațiul online. Pentru unii, a părut un semn că „sistemul” își cosmetizează imaginea. Pentru alții, o dovadă că bătălia s-a mutat din spațiul ideilor în cel al percepției publice. Poate cel mai comentat moment a fost însă titlul preluat rapid de mai multe posturi: „BREAKING NEWS: Nicușor Dan – Am avut o listă de nume pentru fetiță”. Un titlu care a ridicat întrebări legitime privind priorităț...

George Soros, chemat la ordine? Congresul SUA pregătește o citație pentru „arhitectul haosului global”

Într-un gest fără precedent, Congresul Statelor Unite ar putea, în curând, să-l cheme oficial în fața unei comisii pe miliardarul George Soros. Reprezentanta republicană Anna Paulina Luna (Florida) a declarat public că președintele Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, James Comer, se pregătește să emită o citație oficială pentru omul de afaceri acuzat frecvent că trage sforile în culisele politicii globale. Într-un interviu acordat postului Newsmax, Luna a spus că este „de mult așteptat ca Soros să fie întrebat direct despre implicarea sa în procesul electoral american și în rețelele de influență care operează din umbră sub masca ONG-urilor.” „ Congresul a fost, până acum, prea speriat să-l atingă. Dar lucrurile se schimbă. A venit momentul să răspundă pentru haosul pe care l-a generat la nivel mondial .” — Anna Paulina Luna Finanțare controversată, agendă globalistă În centrul acuzațiilor se află aproximativ 270 de milioane de dolari, care ar fi fost direcționați din f...