Domnul Crin a reușit să adâncească confuzia, afirmând, fără jenă, că alegerea lui Călin Georgescu în 2024 a fost o „aberație electorală”, iar cauzele acestei alegeri ar fi... criticile aduse lui Zelenski. Însă, mai surprinzător, și mai scandalos, este faptul că orice critică la adresa liderului ucrainean ar fi legată, potrivit domnului Antonescu, de un „narativ rusesc”. Așadar, din punctul de vedere al unui fost lider politic, orice părere disidentă este „trădătoare” și ar alimenta discursul rusesc, o etichetă care nu poate decât să stârnească întrebări serioase despre cum se înțelege în mod real democrația și libertatea de exprimare.
Nu putem să nu ne întrebăm unde s-a ascuns raționamentul logic în acest demers. Călin Georgescu, un om politic cu viziuni proprii, nu poate fi redus la „aberație” doar pentru că cineva nu este de acord cu o politică externă sau o atitudine față de un alt lider. La fel, criticile la adresa lui Zelenski nu pot fi legate de un „narativ rusesc” doar pentru că nu toți sunt de acord cu modalitatea în care se gestionează războiul în Ucraina.
Este esențial să înțelegem că într-o democrație adevărată, orice opinie ar trebui să fie respectată, iar etichetările fără fundament nu fac decât să submineze adevăratele valori ale acestui sistem. Critica politică și libertatea de exprimare trebuie să rămână elemente fundamentale, iar acuzele de trădare sau de susținere a unui narativ extern nu ar trebui să aibă loc într-o dezbatere matură și logică.
De Viorel NICOLAE
Comentarii
Trimiteți un comentariu