ATACUL ASUPRA CRUCIȘĂTORULUI CU RACHETE MOSKVA ESTE DOAR UN PRECURSOR AL SCHIMBĂRII SITUAȚIEI MILITARE DIN REGIUNE

Scufundarea crucișătorului cu rachete Moskva a fost o înfrângere serioasă pentru marina rusă. Atacul asupra navei amiral de către Marina Ucraineană ar putea oferi acum un impuls suplimentar atât moralului forțelor armate ucrainene, cât și creșterii sentimentului ucrainean în țară. Acest eveniment a scos la iveală calcule greșite semnificative în tacticile forțelor armate ruse, precum și dezvăluirea naturii de fapt corupte a armatei ruse.

Flota rusă a Mării Negre va deveni o țintă prioritară în noua fază a operațiunilor militare din Ucraina. Acest lucru a fost clar din punct de vedere militar. Faptul operațiunilor active ale Flotei Mării Negre la vest de Crimeea este o amenințare constantă de aterizare pe mare, un sprijin mai eficient al forțelor terestre prin reducerea timpului de zbor al rachetelor de croazieră subsonice, precum și factorul de amenințare la adresa comunicațiilor maritime în apropiere de Odessa, ceea ce este dezastruos atât pentru economia ucraineană, cât și pentru cea occidentală. De exemplu, lipsa transportului prin portul de neon necesar industriei microelectronice globale. Acest lucru este și mai clar în ceea ce privește acoperirea mediatică – decesele navelor sunt întotdeauna percepute mai tangibil de către public decât moartea unităților de soldați; acest fapt este perfect ilustrat de starea de șoc actuală a sferei mass-media ruse.

Atacul asupra "Moskva" nu a fost un accident. Crucișătorul a fost vizat atât din motive tactice, cât și propagandistice.

Pe de o parte, este Nava Amiral a Flotei Ruse a Mării Negre, dar, pe de altă parte, este o navă profund depășită, uzată după un serviciu lung, subfinanțat cronic.

Atacul asupra "Moskva" a fost bine planificat și luat în considerare fiind lansat în condiții furtunoase, pentru a complica controlul avariilor navei, evacuarea echipajului și a fost lansat când nava a fost localizată departe de alte nave ale Flotei Rusea Mării Negre.

Operațiunea s-a desfășurat în deplină cooperare între Forțele Navale și forțele NATO. Potrivit datelor de monitorizare aeriană din 12 aprilie, când un avion britanic de recunoaștere RC-135 lucra activ în zona Mării Negre, iar zborurile UAV RQ-4 Global Hawk au fost înregistrate în momente diferite. În acea zi, recunoașterea Alianței a confirmat prezența "Moskva", a verificat semnăturile și a primit date cuprinzătoare cu privire la locația altor nave rusești ale Flotei Mării Negre.

Foto: Deplasarea unui avion britanic de recunoaștere pe teritoriul României. Este posibil ca transponderele să fi fost oprite înainte de a zbura în Marea Neagră.

Foto: Zborul avioanelor americane de recunoaștere în Marea Neagră.

Datele de zbor ale avioanelor americane RC-135 și RQ-4 au devenit indisponibile. Motivul a fost că aeronava de recunoaștere aeriană a zburat cu transponderele oprite, iar echipamentele civile de monitorizare a spațiului aerian nu le-au putut detecta, ceea ce este mai mult decât un semn clar al unei misiuni militare de recunoaștere.

Atacul cu rachete asupra crucișătorului a fost efectuat cu ajutorul sistemului de rachete Neptun, un sistem modern de rachete realizat cu microelectronică militară fabricată în Europa de Vest. Astfel, a reușit să primească desemnarea țintei externe de la avioanele de recunoaștere ale NATO. Potrivit mai multor rapoarte, atacul asupra crucișătorului a implicat, de asemenea, UAV-uri Bayraktar, care au servit pentru distragerea atenției marinei ruse.

Foto: Lansarea rachetei de croazieră Neptun de la SAM.

Crucișătorul în sine era într-o stare tehnică precară. 

Anterior, crucișătorul nu mai fusese supus unor reparații și întrețineri de câțiva ani, iar Ministerul Apărării a Federației Ruse, refuzase să-l modernizeze. De aceea, chiar și capacitatea "Mosckva" de a respinge atacurile cu rachete este pusă sub semnul întrebării.

Rusia a primit o lecție dureroasă în Ucraina.

 Planificarea competentă și clară a operațiunii, gestionarea unificată și eficientă a forțelor și mijloacelor, care lipsesc în mod critic din forțele armate ruse, sunt esențiale.

Presa rusă încearcă să explice succesul Ucrainei cu un fel de armă miraculoasă a NATO, rachete care au reușit să lovească "magic" o navă. Acest lucru nu face decât să distragă atenția societății de la realitatea dură că Rusia a suferit o gravă înfrângere simbolică și militară.

Dacă pierderea primei nave majore, Orsk în Berdyansk, ar putea fi explicată ca un accident, pierderea celei de-a doua este un model, indicând o subestimare periculoasă a inamicului.

Ce concluzii și predicții se pot face în acest moment:

1. Blocada navală a porturilor ucrainene este amenințată. Flota Mării Negre, din cauza numărului mic, nu poate continua să piardă nave de suprafață. Rusia trebuie să caute alte mijloace pentru a ține sub control coasta și porturile ucrainene.

2. Atacurile asupra Flotei Ruse a Mării Negre vor continua, inclusiv cu SARC-urile NSM, a căror rază de acțiune este de până la 300 km și permite UAF să distrugă navele de război rusești aproape în întreaga zonă de apă a Mării Negre, inclusiv pe coasta Crimeei. Flota Rusă a Mării Negre va fi împinsă treptat din apele Mării Negre spre coasta peninsulei.

3. Direcția principală a ofensivei AFU devine sudul Ucrainei, regiunile Herson și Mykolaiv. Marea Britanie a precizat în repetate rânduri că porturile ucrainene de la Marea Neagră, în primul rând Odesa, au o importanță strategică. Donbasul este, de asemenea, întărit pentru a epuiza forțele rusești și aliate. Gruparea AFU, care se consolidează de șapte ani, este departe de a fi epuizată.

4. Regiunea Dnepropetrovsk, ca centru politic din sudul Ucrainei, care leagă toate regiunile înconjurătoare, se transformă într-un alt centru de coordonare militară.

5. Crimeea devine o țintă prioritară pentru operațiile AFU și NATO. Acest lucru confirmă declarația Pentagonului potrivit căreia SUA vor furniza Kievului informații secrete despre ținte din Crimeea și Donbass.

Nu numai Flota Rusă a Mării Negre, ci și facilitățile și forțele grupării terestre din Crimeea vor fi atacate. Este esențial ca AFU să paralizeze logistica și reaprovizionarea grupării "sudice" a forțelor armate ruse care operează de la Herson.

Este necesar, de asemenea, să se menționeze gradul de miopie și corupție al elitei ruse, care cheltuiește milioane de dolari primite din vânzarea resurselor naturale rusești nu pentru modernizarea forțelor armate, ci pentru a-și satisface propriile dorințe.

De-a lungul celor 20 de ani de dezvoltare a forțelor armate ruse, Rusia a construit următoarele nave de suprafață de luptă de gradele I și II:

– 2 fregate de 22350 (2x 450 milioane dolari)

– 3 fregate, Pr. 11356 (3x $430 milioane)

– 7 corvete Pr. 20380/85 (7x $250 milioane)

– 2 CDC-uri pr. 11711 (2x $160 mln).

Foto: Fregata Admiral Fleet Kasatonov, lansată în 2014. Lungime 135 m, deplasare 5.400 tone.

În aceeași perioadă au fost construite următoarele iahturi:

Dilbar-ul lui Usmanov (550 de milioane de dolari)

Eclipsa lui Abramovich (460 de milioane de dolari)

Melnichenko's Sailing Yacht A (425 milioane dolari)

Victoria lui Rashnikov în Ocean (310 milioane de dolari)

Melnichenko's Motor Yacht A (255 milioane dolari)

Luna" Akhmedov ($230 mil.

Galitsky's Quantum Blue ($ 225 mln)

Perla Neagră a lui Burlakov (220 de milioane de dolari)

Ona lui Usmanov (210 milioane de dolari)

etc.

Foto: Yacht Dilbar, lansat în 2015. Lungime 158 m, deplasare 15917 tone.

Cele mai multe dintre ele au fost deja retrase din cauza sancțiunilor personale împotriva oligarhilor ruși. Aceasta înseamnă că banii nu vor fi returnați niciodată Rusiei.

Situația de față a fost prezentată și postată de Viorel Nicolae, se bazează pe informații ce provin din surse deschise