Gardianul România

Când vorbim despre educația sexuală în Europa, nu putem să nu observăm ironia amară: decidenții politici cer tinerilor să fie maturi, responsabili și să ia decizii informate, dar refuză să le ofere instrumentele esențiale pentru asta. Din păcate, în 2025 încă ne ferim să rostim „sexualitate” într-o sală de clasă, de parcă realitatea s-ar evapora dacă închidem ochii. Organizația Mondială a Sănătății – prin Biroul Regional pentru Europa – și BZgA au lansat un document-cadru curajos, care propune introducerea unor standarde minime pentru educația sexuală în cele 53 de țări din regiunea europeană. Nu e o propunere radicală, ci o reacție firească la o realitate alarmantă: creșterea cazurilor de HIV, ITS, sarcini neplanificate și violență sexuală în rândul tinerilor. Problema nu e lipsa informației – ci lipsa informației corecte, științifice, accesibile. În locul unei educații sexuale holistice, bazate pe respect, empatie și autocunoaștere, mulți tineri primesc tăceri rușinate, ...

Miercuri, 14 mai 2025. România e în plină campanie electorală, la doar două zile de turul decisiv al alegerilor prezidențiale. Și tocmai atunci, discret, dar sigur pe el, aterizează în București un personaj-cheie al serviciilor de informații europene: Nicolas Lerner, șeful DGSE – adică, pe scurt, „spionul numărul unu” al Franței. Oficial, nicio vorbă. Neoficial, surse care știu ce spun, dar vor să-și păstreze anonimatul, vorbesc despre o întâlnire „de taină” cu șefii serviciilor secrete din România. Apoi, în aceeași zi, pleacă în Republica Moldova. Coincidență? Sau o misiune în doi timpi și trei mișcări pe axa București–Chișinău? Contextul nu e deloc banal. Numele lui Lerner a apărut recent într-o acuzație grea: Pavel Durov, fondatorul Telegram, susține că acesta a cerut blocarea canalelor conservatoare românești în timpul campaniei electorale. Dacă asta e adevărat, atunci vizita capătă nuanțe deloc confortabile pentru ideea de democrație și alegeri libere. Ne p...

Președintele ales invocă prudența și consultarea extinsă între partide, dar riscă să alimenteze incertitudinea politică într-un moment-cheie pentru România. Intenția președintelui ales Nicușor Dan de a amâna cu până la o lună desemnarea unui premier a provocat reacții polarizate în spațiul public. Este vorba de o strategie pentru stabilitate sau de o tergiversare cu posibile consecințe constituționale? Răspunsul se află la granița fină dintre legalitate și responsabilitate politică. Imediat după alegerea sa ca președinte, Nicușor Dan a lansat un semnal care a stârnit atât îngrijorări, cât și critici: desemnarea premierului va fi amânată cu 3-4 săptămâni pentru a permite o negociere „temeinică” între partidele parlamentare. Într-un climat politic deja tensionat și cu un guvern interimar în exercițiu, această declarație ridică întrebări esențiale despre limitele constituționale și responsabilitatea politică. Ce spune Constituția? Constituția României, la articolul 103, preved...