Gardianul România

„ CCR tocmai ce a comis un atentat la siguranța națională. Ce va face președintele în fața acestei ticăloșii a CCR, servită pe tavă suveranistilor? ” — asta a tunat Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai aspri critici ai abuzurilor politice și juridice din România. Dar, în loc să ne revoltăm doar pe margine, să punem o întrebare simplă: De ce ne mai mirăm? Curtea Constituțională a României — instituția care ar trebui să garanteze respectarea legii și echilibrul puterilor — a devenit, în ultimii ani, un bastion pentru decizii controversate și partizane. Când CCR emite hotărâri care tulbură grav siguranța națională, când deschide ușa către jocuri politice subterane, noi, cetățenii, asistăm neputincioși. Iar președintele României? Stă pe margine, tăcut, inactiv, de parcă totul s-ar juca în afara sferei sale de competență. Suveraniștii râd, căci primesc pe tavă un cadou politic – o Curte Constituțională docilă, gata să le valideze orice aberație. Nu vă convine? Ei bine, as...

Curtea Constituțională a României a dat o lovitură puternică transparenței în administrația publică, declarând neconstituționale prevederile legale care impun publicarea declarațiilor de avere și interese ale demnitarilor. Decizia a stârnit reacții vehemente din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI), instituția responsabilă cu monitorizarea averilor și integrității în funcțiile publice. Potrivit ANI, hotărârea CCR „încalcă toate angajamentele asumate de România în ultimele două decenii”, punând sub semnul întrebării eforturile constante de prevenire și combatere a corupției. Publicarea declarațiilor de avere a fost considerată esențială pentru transparența și responsabilizarea demnitarilor, fiind un instrument-cheie în identificarea averilor nejustificate și a conflictelor de interese. Scurt istoric al legislației privind declarațiile de avere Obligația depunerii și publicării declarațiilor de avere și interese a fost introdusă în România încă din 2001, prin Legea ...

București, 28 mai 2025 – Într-un climat geopolitic volatil, marcat de reluarea presiunilor militare rusești în apropierea flancului estic al NATO, România pășește în vara anului 2025 cu provocări multiple pe toate planurile: securitate, economie, stabilitate politică și încredere publică. Un nou mandat prezidențial cu mize strategice majore După amânarea alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul suspiciunilor de interferență externă, scrutinul din mai 2025 a oferit un nou început. Nicușor Dan, ales președinte cu un scor strâns, și-a asumat din prima zi o retorică axată pe consolidarea apărării și creșterea credibilității internaționale a României. Printre primele măsuri anunțate: majorarea bugetului pentru apărare la 5% din PIB – o decizie care plasează România printre principalii contributori NATO în regiune. În paralel, lucrările de extindere a bazei Mihail Kogălniceanu continuă, într-un efort susținut de Statele Unite și aliații europeni, care consideră România un pil...

Într-o nouă mișcare de finanțare a deficitului bugetar, Ministerul Finanțelor din România a atras luni, 26 mai 2025, suma de 846,5 milioane de lei de la bănci printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark. Potrivit datelor furnizate de Banca Națională a României (BNR), obligațiunile au o maturitate reziduală de 23 de luni, iar randamentul mediu acceptat s-a situat la 7,23% pe an. Această licitație a avut o valoare nominală anunțată de 500 de milioane de lei, însă interesul ridicat al investitorilor a dus la o cerere totală de peste 1,22 miliarde de lei. Astfel, Ministerul Finanțelor a profitat de context și a adjudecat o sumă suplimentară considerabilă. De ce este important acest lucru? Un randament de peste 7% indică costuri ridicate de împrumut pentru statul român, reflectând percepția pieței asupra riscurilor economice și fiscale. Într-un climat macroeconomic încă tensionat, aceste împrumuturi au rolul de a susține bugetul și de a refinanța datoria publică aj...

După luni întregi de tensiune, lupte subtile pentru putere și o rezistență populară tot mai vehementă, guvernul condus de Laura Codruța Kovesi se prăbușește rapid și implacabil. Semnele dezagregării au devenit evidente pe măsură ce fisurile din interior au crescut, iar susținerea politică s-a evaporat. Arestări și fugă Într-o noapte furtunoasă, după un val de dezertări din rândul miniștrilor și parlamentari, Laura Codruța Kovesi dispare din spațiul public. Se spune că a părăsit țara cu o mașină diplomatică, însă destinația rămâne un mister. Nicușor Dan este convocat urgent la audieri pentru acuzații grave de „abuz în serviciu și subminarea suveranității naționale”. Izolat în biroul său de la Cotroceni, el proclamă în continuare că luptă pentru normalitate. Revenirea Parlamentului Deputații reveniți se grăbesc să anuleze legile represive impuse de PPJD. Alegeri anticipate sunt organizate sub stricta supraveghere a instituțiilor europene și internaționale. Societatea pare să ...

Sistemele autoritare aflate în criză au mereu două căi: să cedeze și să-și recalibreze puterea sau să strângă șurubul până când totul crapă. Guvernul Kovesi a ales calea represiunii totale. După valuri succesive de demisii în lanț, scandaluri mediatice și refuzul tot mai clar al cetățenilor de a accepta noua ordine, regimul a activat un plan secret denumit în interiorul SRI „ Protocolul 6 – Stabilitate prioritară” . Mai pe scurt: se închide tot. Libertățile se suspendă, iar controlul devine absolut. Ora 05:00 – Lovitura preventivă Într-un început de săptămână, fără avertisment, trupele speciale ale statului descind simultan în 28 de puncte din țară. Activisti civici, profesori, magistrați incomozi și foști membri ai ARN sunt ridicați și duși în detenție „pentru verificări”. Comunicatul oficial vorbește despre „prevenirea unei tentative de destabilizare socială în context geopolitic tensionat”. Televiziunile de stat difuzează doar imagini oficiale, iar protestele sunt reduse...

Când crezi că ai control absolut, tocmai de acolo începe să se destrame totul. Guvernul Kovesi părea o fortăreață impenetrabilă: ministerele funcționau ca unități militare, presa era docilă, iar străzile – sufocate de teamă și apatie. Dar în spatele cortinei de oțel, o crăpătură nevăzută începea să se lărgească, amenințând să dărâme tot edificiul puterii. Ministrul Economiei dispare Tudor Iacobescu, considerat „creierul reformei fiscale” în guvernul PPJD, nu se mai arată la ședințe. Tăcerea presei devine zgomotoasă după trei zile, când o postare anonimă pe Reddit sparge bariera: o înregistrare video în care Iacobescu denunță frica și metodele autoritare care au înlocuit viziunea și reformele promise. Fuge în Danemarca și cere azil politic, promițând un raport exploziv despre capturarea statului român sub paravanul tehnocrației. Scandal în Parlament: Deputați demisionează în direct O ședință parlamentară obișnuită se transformă într-un moment istoric. Nouă deputați ai PPJD a...

Au trecut 100 de zile de la instaurarea noului regim tehnocratic condus de Codruța Kovesi sub umbrela Partidului Prezidențial pentru Justiție și Demnitate (PPJD). O sută de zile în care România a părut că intră într-o liniște de laborator: fără proteste, fără opoziție, fără știri necontrolate. Un soi de „pace algoritmică”, unde fiecare cetățean părea sincronizat perfect cu linia oficială. Doar că, în spatele acestui calm fabricat, ceva s-a fisurat. Fisura începe de sus Totul a pornit cu o scurgere. Un fișier audio publicat pe un canal Telegram obscur, analizat și autentificat de mai mulți experți internaționali, surprinde vocea ministrului de Interne, generalul Doru Nedelea, într-un moment de sinceritate periculoasă: „ Credeam că facem ordine. Dar ăștia vor control total. Să ne uităm toți în jos, să vorbim numai când ne dau ei voie. Codruța n-are nicio frână. A ajuns să creadă că e providența. ” Declarația nu doar că zdruncină imaginea monolitică a regimului, dar expune și ...

România a fost resetată. Nu prin revolte sau lovituri de stat, ci printr-o procedură impecabilă, rece și legală. Alegerile anticipate – promovate ca soluție de stabilitate – au marcat, în realitate, începutul unei noi epoci: una a eficienței autoritare și a democrației cosmetice. Cu doar 37% prezență la vot, Partidul Prezidențial pentru Justiție și Demnitate (PPJD) a obținut aproape jumătate din sufragii. Printr-un joc de redistribuire și alianțe tăcute cu două formațiuni-satelit – Alianța pentru Tehnocrație și Platforma Civică 2025 – s-a conturat o majoritate absolută. În doar 48 de ore de la anunțarea rezultatelor, președintele Nicușor Dan semnează decretul de numire a Laurei Codruța Kovesi ca prim-ministru. Prima femeie în această funcție din istoria postdecembristă. Și, pentru mulți, începutul unei epoci glaciare. Cabinetul Kovesi – o guvernare în negru Noul guvern este un bastion al tehnocrației dure. Miniștrii nu au fost aleși, ci selectați. Toți vin din zone de forță...

Alegerile anticipate din această vară par, la suprafață, o soluție democratică la o criză politică. În realitate, ele sunt rezultatul unui plan minuțios orchestrat de Sistem – un conglomerat opac de influențe politice, financiare și instituționale care, în spatele discursurilor oficiale, pregătește terenul pentru o nouă eră: una fără opoziție reală, fără întrebări incomode, fără alternativă. Media – coloană vertebrală a noii puteri În doar câteva săptămâni, peisajul media s-a transformat radical. Emisiunile care odinioară demascau corupția sau criticau abuzurile statului devin, peste noapte, tribunale morale pentru adversarii PPJD și sanctuare pentru Codruța Kovesi. Limbajul e de lemn, dar eficient: „reformă”, „curățenie”, „viziune”. Totul pare calculat să inducă o stare de resemnare activă – sentimentul că, deși nimic nu e perfect, nimic altceva nu mai e posibil. Războiul digital: o nouă armă în vechile mâini Când ARN (Alianța pentru România Nouă) a început să câștige trac...

În România, când totul pare să curgă prea lin, istoria ne învață să ne uităm mai atent. Sub aparența calmă a unui nou început politic, realitatea este mult mai tensionată. Apariția partidului prezidențial condus de Codruța Kovesi nu este întâmplătoare. În spatele scenei, se duce o luptă tăcută dar feroce între tabere din servicii, interese externe cu agende proprii și actori locali care refuză să piardă influența. Serviciile – unitate aparentă, fricțiuni reale Deși toate instituțiile de informații afirmă că „sprijină stabilitatea democratică a statului român”, realitatea internă este departe de consens. Surse din sistem indică o repoziționare: SRI ar fi făcut un pas înapoi din jocul politic, iar SIE – tradițional mai discret – își asumă acum un rol mai activ în susținerea noii arhitecturi de putere. Generali în rezervă, foști șefi de structuri, avertizează în surdină asupra riscului reîntoarcerii la o „justiție instrumentalizată” sub forma unei lupte selective împotriva adv...

Dizolvarea Parlamentului de către președintele Nicușor Dan și apariția fulgerătoare a partidului prezidențial, condus de nimeni alta decât Codruța Kovesi, a produs o undă de șoc în întreaga clasă politică. Ce părea imposibil ieri a devenit noua realitate politică de azi. Partidele vechi, cândva sigure pe jocurile lor de culise și pe pactele transpartinice, par prinse într-o furtună pe care n-au știut s-o prevadă. Iar când Sistemul își rearanjează piesele, vechii actori politici reacționează cu frică, instinct de supraviețuire – sau cu trădări spectaculoase. PSD – între auto-sabotaj și frica de dosare La Kiseleff, atmosfera e grea. Nu de dezbatere politică, ci de teamă rece. Revenirea Codruței Kovesi pe scena politică, de data aceasta cu spatele asigurat de Palatul Cotroceni, a redeschis traumele trecutului pentru liderii PSD. Și nu e vorba doar de dosarele de corupție – ci și de rețelele neoficiale, contractele mascate, protejații din teritoriu. Deja se vorbește despre scen...

În culisele puterii din România, o operațiune politică de anvergură se conturează cu o precizie de ceasornic elvețian. Surse din apropierea serviciilor de informații dezvăluie un plan ce pare desprins dintr-un thriller politic: dizolvarea Parlamentului de către președintele Nicușor Dan, urmată de lansarea fulgerătoare a unui nou partid prezidențial condus de Laura Codruța Kovesi. Dizolvarea Parlamentului – o mișcare calculată pentru resetarea clasei politice Nicușor Dan, ajuns la putere pe valul unui discurs anti-sistem, pare să-și fi schimbat roata, devenind cel mai important pion al unui „Sistem” care nu a dispărut niciodată cu adevărat. Blocajele repetate în formarea guvernului, lipsa consensului între partidele parlamentare și refuzul de a numi un executiv provizoriu sunt doar pași strategici care vor conduce inevitabil la declanșarea alegerilor anticipate. Mai mult decât o simplă criză politică, totul pare să fie o manevră calculată pentru resetarea completă a clasei p...

În timp ce multe țări din Europa și din lume își propun să elimine treptat utilizarea numerarului, Slovenia face exact opusul: parlamentul sloven a demarat oficial procesul de introducere în Constituție a dreptului cetățenilor de a folosi bani cash. Această mișcare este cu atât mai interesantă cu cât în România și în multe alte state, trendul este clar orientat spre o economie fără numerar, în care plățile digitale și electronice devin norma. Autoritățile argumentează că astfel se reduc fraudele, se crește transparența și se eficientizează tranzacțiile. Totuși, există și critici care avertizează că eliminarea banilor cash poate restrânge libertățile individuale și poate crea probleme pentru persoanele care nu au acces facil la tehnologie sau servicii bancare. Prin protejarea dreptului la numerar în Constituție, Slovenia susține ideea că accesul la bani cash este o libertate fundamentală, importantă pentru incluziunea socială și pentru păstrarea controlului personal asupra p...

Era o dimineață cețoasă de toamnă când Maria a pășit pentru prima dată pe un drum necunoscut, cu un rucsac mic, o hartă mototolită și o fotografie veche în buzunar. Granița dintre Moldova și România nu era doar o trecere fizică – era o despărțire între ce fusese și ce spera să devină. „ Nu fugeam de cineva. Fugeam spre ceva. Spre o Europă din manuale și filme, spre o viață în care nu trebuia să aleg între pâine și demnitate.” Maria avea 19 ani și un vis simplu: să studieze și să trăiască liber. În satul de lângă Ungheni, Schengen era un cuvânt magic. O promisiune. Cu pași mici, Maria a traversat România, dormind în gări, cerând apă de la oameni care nu o întrebau nimic. La Brașov, o voluntară i-a oferit o pătură și un sfat: „Du-te la centru. Cere azil. Nu mai ești singură.” În Germania, viața a început cu o cameră mică într-un cămin de refugiați. A învățat limba din desene animate, a făcut voluntariat, și acum studiază științe politice la Berlin. „ Nu mi-am pierdut rădăcini...

De multe ori, în iureșul știrilor și în rutina zilnică, uităm că trăim un moment istoric. Nu neapărat unul zgomotos, cu revoluții în stradă și ziduri care cad. Ci unul tăcut, dar la fel de important: un moment în care valorile încep să renască. Astăzi, când libertatea pare un cuvânt prea uzat și democrația e pusă tot mai des sub semnul întrebării, ceva se mișcă din nou în aerul Europei. Un freamăt. Un sunet surd, dar persistent, ca ecoul unui corn vechi ce răzbate peste dealuri. „Și când cornul libertății va suna din nou peste dealurile Europei, spiritul său va călări odată cu furtuna, iar pământul Europei se va bucura...” Când am scris această frază, mi-am imaginat nu doar o imagine poetică, ci o realitate care prinde contur. Oamenii încep să vorbească din nou despre curaj, despre dreptate, despre adevăr. Într-o lume sufocată de zgomot și superficialitate, apar voci care nu acceptă compromisul. Poate că nu mai vedem mari manifestații, dar vedem altceva: inițiative civice, ...

Nicușor Dan trage un semnal de alarmă despre riscul ascensiunii extremei drepte și responsabilitatea guvernului în a o bloca. De ce contează această declarație? Într-un interviu recent acordat presei internaționale, Nicușor Dan a făcut o afirmație cu greutate: " Performanța actualului guvern va fi decisivă în prevenirea ascensiunii extremei drepte în România până în 2028 ."  „ România nu este imună la radicalizare. Dacă guvernăm cu rezultate reale și respectăm legea, putem închide ușa extremismului. Dacă nu, în 2028 riscăm să plătim prețul, ” a spus Președintele pentru Le Monde. Declarația sa vine într-un moment critic, în care multe state europene se confruntă cu o creștere alarmantă a populismului și a curentelor radicale. Ce se întâmplă în Europa? Țări ca Germania, Olanda sau Italia au înregistrat creșteri notabile ale partidelor de extremă dreaptă. În Germania, partidul AfD se află constant peste 20% în sondaje. În Olanda, partidul lui Geert Wilders a obținut rezultate is...