În România, când totul pare să curgă prea lin, istoria ne învață să ne uităm mai atent.
Sub aparența calmă a unui nou început politic, realitatea este mult mai tensionată. Apariția partidului prezidențial condus de Codruța Kovesi nu este întâmplătoare. În spatele scenei, se duce o luptă tăcută dar feroce între tabere din servicii, interese externe cu agende proprii și actori locali care refuză să piardă influența.
Serviciile – unitate aparentă, fricțiuni reale
Deși toate instituțiile de informații afirmă că „sprijină stabilitatea democratică a statului român”, realitatea internă este departe de consens. Surse din sistem indică o repoziționare: SRI ar fi făcut un pas înapoi din jocul politic, iar SIE – tradițional mai discret – își asumă acum un rol mai activ în susținerea noii arhitecturi de putere. Generali în rezervă, foști șefi de structuri, avertizează în surdină asupra riscului reîntoarcerii la o „justiție instrumentalizată” sub forma unei lupte selective împotriva adversarilor politici.
Uniunea Europeană – sprijin discret, dar condiționat
La Bruxelles, numele Codruței Kovesi încă inspiră încredere. Este văzută ca un simbol al luptei anticorupție și al reformei instituționale. În contextul fondurilor PNRR și al tensiunilor din estul Europei, Comisia Europeană este dornică să aibă un partener stabil și predictibil la București. Însă sprijinul european vine cu un avertisment clar: nu se acceptă derive autoritare sau ocolirea mecanismelor democratice. Exact genul de risc pe care îl semnalează deja unele ONG-uri și analiști independenți.
Statele Unite – neliniște la ambasadă
Deși mesajul oficial este diplomat – „Susținem statul de drept și procesele democratice” – în culise, Washingtonul privește cu reținere concentrarea rapidă de putere. Ambasada SUA evită să ofere un sprijin direct pentru noua formulă prezidențială. Mai mult, surse din mediul diplomatic vorbesc despre o îngrijorare strategică privind diminuarea pluralismului politic, esențial pentru stabilitatea României ca aliat NATO în regiunea Mării Negre.
Contraatacul din umbră – Alianța de Rezistență Națională (ARN)
Într-un decor politic aparent dominat de noua putere, o mișcare discretă prinde contur. Alianța de Rezistență Națională (ARN) reunește figuri retrase – magistrați, ofițeri, analiști, politicieni excluși din cercurile de influență – și are un obiectiv clar: împiedicarea capturării totale a statului.
Sub acoperirea unei inițiative civice, ARN pregătește o ofensivă în mai multe direcții:
- organizarea de manifestații spontane cu sprijinul unor rețele sociale informale,
- lansarea unor documentare explozive despre trecutul controversat al unor lideri ai partidului prezidențial,
- depunerea unei contestații la Curtea Constituțională privind legalitatea dizolvării Parlamentului.
Ce urmează?
România se află, din nou, într-un punct critic. Sub flamura reformei se profilează riscuri majore pentru echilibrul democratic. Reacția Sistemului – sau a ceea ce a rămas din el – nu va întârzia. ARN e doar începutul. Jocul e abia la prima mutare.
De Viorel NICOLAE
Urmează: Campania: Operațiunea „Zero Alternativă”
Rămâi pe Gardianul România pentru investigații care zguduie sistemul.
Comentarii
Trimiteți un comentariu