De câțiva ani, trotinetele electrice au cucerit marile orașe ale României. Sunt rapide, accesibile și par o alternativă modernă la transportul aglomerat. Dar în spatele acestei aparente revoluții urbane se ascunde o realitate tot mai sumbră: un val de accidente, răniți și chiar decese.
Conform datelor Poliției Române, în 2024, au fost raportate peste 1.320 de accidente cu trotinete electrice, soldate cu 9 morți și peste 1.300 de răniți.
În primele 7 luni din 2025, numărul a explodat: 1.525 de accidente, cu 7 decese și peste 1.600 de persoane rănite.
Experții arată că în aproximativ 80–90% dintre cazuri, vina le aparține chiar celor care se află pe trotinete. Lipsa de experiență, nerespectarea regulilor și neadaptarea vitezei sunt principalele cauze.
⚠️ De ce sunt un pericol?
Accelerație rapidă, frâne slabe – multe trotinete prind 25–30 km/h în câteva secunde, însă sistemul de frânare nu face față situațiilor critice.
Majoritatea utilizatorilor nu poartă cască, deși accidentele produc deseori traumatisme craniene grave.
Comportament haotic, circulație pe trotuare, printre pietoni, viraje bruște sau mers împotriva traficului.
Lipsa pistelor pentru biciclete și trotinete, în anumite locuri, obligă utilizatorii să împartă carosabilul cu mașinile sau trotuarele cu pietonii.
🌍 Cum au procedat alte țări
- Franța – a limitat viteza la 25 km/h, a interzis trotinetele pe trotuare și a impus amenzi de până la 1.500 € pentru modificări ilegale. Parisul chiar a interzis complet trotinetele de închiriat după un referendum popular.
- Germania – cere asigurare obligatorie și plăcuță de identificare pentru fiecare trotinetă. Utilizarea pe trotuar este strict interzisă.
- Țările nordice – au investit masiv în piste dedicate și campanii pentru purtarea căștii, integrând trotinetele în sistemul public de transport.
- SUA (New York, Los Angeles) – folosesc limitare automată a vitezei prin GPS în anumite zone și au introdus reguli stricte de parcare.
🛡️ Ce e de făcut?
Specialiștii noștrii propun un pachet de măsuri inspirat din bunele practici internaționale:
1. Limită de viteză de 25 km/h și interdicție clară pe trotuar.
2. Asigurare RCA obligatorie și identificare vizibilă pe trotinetă.
3. Amenzi aplicate real, nu doar prevăzute în lege.
4. Test de legislație rutieră la închirierea trotinetelor.
5. Campanii pentru purtarea căștii și echipament obligatoriu pentru tinerii sub 18 ani.
6. Investiții în infrastructură dedicată – piste sigure pentru biciclete și trotinete.
7. Zone cu viteză redusă sau limitare automată prin GPS în centrele aglomerate.
În concluzie, trotinetele electrice pot fi o soluție modernă de mobilitate urbană, dar în lipsa unor reguli clare și a infrastructurii dedicate, ele au devenit un pericol nevăzut pe străzile României.
Întrebarea nu mai este dacă trebuie reglementate, ci cât de repede vom reuși să le integrăm în siguranță în traficul urban.
De Viorel NICOLAE
Comentarii
Trimiteți un comentariu