București, 28 mai 2025 – Într-un climat geopolitic volatil, marcat de reluarea presiunilor militare rusești în apropierea flancului estic al NATO, România pășește în vara anului 2025 cu provocări multiple pe toate planurile: securitate, economie, stabilitate politică și încredere publică.
Un nou mandat prezidențial cu mize strategice majore
După amânarea alegerilor prezidențiale din 2024, pe fondul suspiciunilor de interferență externă, scrutinul din mai 2025 a oferit un nou început. Nicușor Dan, ales președinte cu un scor strâns, și-a asumat din prima zi o retorică axată pe consolidarea apărării și creșterea credibilității internaționale a României.
Printre primele măsuri anunțate: majorarea bugetului pentru apărare la 5% din PIB – o decizie care plasează România printre principalii contributori NATO în regiune. În paralel, lucrările de extindere a bazei Mihail Kogălniceanu continuă, într-un efort susținut de Statele Unite și aliații europeni, care consideră România un pilon esențial în securitatea Mării Negre.
Context regional: exerciții militare rusești și riscuri de escaladare
În iulie, Rusia va organiza un nou set de exerciții militare comune cu Belarus la granița cu Lituania și Polonia, o mișcare considerată de oficialii NATO drept o "demonstrație de forță cu caracter coercitiv". România, deși neimplicată direct în aceste manevre, este afectată indirect prin presiunea psihologică asupra populației și prin nevoia sporită de reacție instituțională.
Fragilitate politică și presiuni economice interne
Pe plan intern, guvernul se confruntă cu dificultăți majore în formarea unei majorități stabile. Fragmentarea parlamentului și creșterea partidelor antisistem, alimentate de neîncrederea în clasa politică tradițională, afectează capacitatea executivului de a implementa reforme fiscale și administrative.
Deficitul bugetar, estimat la 9,3% din PIB pentru anul trecut, a devenit o temă centrală a agendei publice. Președintele a anunțat obiectivul de a reduce acest nivel la 7,5% în 2025, dar fără o reformă fiscală clară și un plan de consolidare bugetară susținut, experții rămân sceptici.
Societatea civilă între polarizare și apatie
Tot mai mulți români manifestă semne de oboseală civică. Mobilizarea în rândul tinerilor este redusă, în ciuda expunerii continue la teme de securitate și democrație. ONG-urile de watchdog și think tank-urile atrag atenția asupra riscului unei „normalizări a excepționalului” – acceptarea stării de tensiune ca un dat, fără reacție civică sau solicitare de răspundere din partea instituțiilor.
O țară la răscruce
România traversează o etapă cu miză istorică. Angajamentele internaționale ale țării sunt solide, însă fără stabilitate politică internă și fără o reconectare reală între stat și cetățean, ele pot deveni forme fără fond.
Rămâne de văzut dacă Bucureștiul va reuși să se impună nu doar ca bastion strategic, ci și ca model regional de guvernare responsabilă și adaptată noilor realități.
De Viorel NICOLAE
Comentarii
Trimiteți un comentariu