Curtea Constituțională a României a dat o lovitură puternică transparenței în administrația publică, declarând neconstituționale prevederile legale care impun publicarea declarațiilor de avere și interese ale demnitarilor. Decizia a stârnit reacții vehemente din partea Agenției Naționale de Integritate (ANI), instituția responsabilă cu monitorizarea averilor și integrității în funcțiile publice.
Potrivit ANI, hotărârea CCR „încalcă toate angajamentele asumate de România în ultimele două decenii”, punând sub semnul întrebării eforturile constante de prevenire și combatere a corupției. Publicarea declarațiilor de avere a fost considerată esențială pentru transparența și responsabilizarea demnitarilor, fiind un instrument-cheie în identificarea averilor nejustificate și a conflictelor de interese.
Scurt istoric al legislației privind declarațiile de avere
Obligația depunerii și publicării declarațiilor de avere și interese a fost introdusă în România încă din 2001, prin Legea nr. 144/2001, în contextul aderării la Uniunea Europeană și în efortul de a respecta standardele internaționale anticorupție. Ulterior, Legea nr. 176/2010 a consolidat cadrul legal, conferind ANI atribuții extinse de control și sancționare.
De-a lungul anilor, acest mecanism a fost considerat o piatră de temelie a luptei anticorupție, fiind folosit pentru depistarea unor cazuri celebre de îmbogățire ilicită și incompatibilități în rândul oficialilor publici.
Un caz concret: dezvăluirea averii unui primar controversat
În 2018, publicarea declarațiilor de avere a unui primar dintr-un județ important a scos la iveală diferențe semnificative între veniturile declarate și bunurile deținute efectiv. Investigațiile ulterioare au dus la declanșarea unei anchete penale și la condamnarea acestuia pentru folosirea abuzivă a funcției în scop patrimonial.
Acest exemplu este doar unul dintre multele în care transparența prin declarațiile publice a fost esențială pentru prevenirea și sancționarea corupției la nivel local și central.
Reacția ANI
„Această decizie subminează mecanismele fundamentale de integritate și transparență, punând în pericol toate progresele realizate în ultimii 20 de ani”, a declarat pentru Digi24 președintele ANI, care a preferat să-și păstreze anonimatul din cauza contextului politic tensionat. „Fără accesul liber la declarațiile de avere, nu mai putem asigura controlul cetățenesc asupra averilor dobândite în mod legal și moral.”
Argumentele CCR
Curtea Constituțională a motivat decizia prin protecția dreptului la viață privată și prezumția de nevinovăție a persoanelor vizate. Judecătorii CCR au apreciat că publicarea online a declarațiilor poate expune persoanele respective unor prejudecăți și atacuri, afectându-le imaginea înainte de orice verificare sau constatare oficială.
Puncte de vedere din societatea civilă
Criticii deciziei avertizează însă că astfel de interpretări riscă să opaceze accesul public la informații vitale pentru sănătatea unei democrații funcționale.
„Decizia CCR este un pas înapoi în lupta împotriva corupției”, afirmă Andrei Popescu, analist anticorupție la Transparency International România. „Transparența este cheia încredere între cetățeni și instituții, iar fără ea, sistemul devine vulnerabil. Nu putem accepta ca dreptul la viață privată să anuleze responsabilitatea publică.”
Impactul asupra relației cu UE
Experții amintesc că România a primit constant recomandări din partea Comisiei Europene pentru consolidarea transparenței și integrității în administrație, în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). „Această decizie poate afecta negativ evaluările viitoare și chiar alocarea fondurilor europene”, avertizează un diplomat european familiarizat cu dosarul anticorupție.
Apel către decidenți și cetățeni
ANI face un apel ferm către Parlament și Guvern să găsească urgent soluții legislative care să restabilească transparența și să asigure respectarea angajamentelor internaționale ale României.
Cetățenii sunt chemați să se implice activ, urmărind evoluțiile legislative și susținând inițiativele civice pentru protejarea integrității în administrație. „Fără acces liber la informații, lupta împotriva corupției riscă să devină doar un deziderat”, avertizează reprezentanții ONG-urilor.
România trebuie să protejeze și să consolideze mecanismele de integritate pentru a nu pierde încrederea publică și sprijinul partenerilor internaționali.
De Viorel NICOLAE
Comentarii
Trimiteți un comentariu