Încă din primii ani de școală, aflăm că arborii ajută la fixarea apei în sol și la reglarea precipitațiilor, că ne protejează de inundații, caniculă și vânturi puternice, că oferă hrană și lemn pentru comunități. Odată cu pierderea copilăriei, unii adulți uită că grija pentru natură este și grija pentru ei înșiși. Acum, greșelile trecutului devin mai vizibile ca niciodată pe fondul crizei climatice. Dar există soluții.
Vara trecută, ANM a emis 132 de coduri roșii de vreme rea, cele mai multe din istorie. Anomaliile climatice au continuat și toamna. Noiembrie 2020 e în topul celor mai secetoase luni din 1961 încoace, precipitațiile reprezentând doar 40% din cantitatea normală pentru această perioadă.
Apa este o resursă vitală pentru supraviețuirea oricărui animal și a omului, în mod particular. Fie că vorbim de apă potabilă, de agricultură sau igienă personală, viața fără acces la apă este aproape de neînchipuit.
În România, oamenii care locuiesc în mediul rural sunt cei mai vulnerabili în fața efectelor schimbărilor climatice. E groaznic să rămâi fără apă în fântână, ca întreaga existență a familiei și a animalelor tale să depindă de cisterna care alimentează zilnic satul. Poți citi mai multe în fotoreportajul realizat astă vară în Dobrogea pentru a documenta impactul crizei climatice.
Din păcate, întreg sudul României se află într-un proces accelerat de aridizare. Una dintre principalele cauze e că județele din zonele de câmpie mai au păduri pe doar 6% din suprafață, mult sub media națională de 27%. Mai mult, perdelele forestiere plantate în perioada interbelică au fost defrișate după anii ‘60, pentru a fi înlocuite de canale de irigație.
A fost o eroare, pentru că irigațiile energofage s-au dovedit a fi nesustenabile și au ajuns în paragină. În schimb, dacă ar fi fost păstrate, perdelele forestiere ar fi putut ajuta și azi la fixarea apei din precipitații, la reducerea evaporării din sol, constituind o barieră naturală împotriva vântului care usucă vara plantele.
Terenurile agricole protejate de perdele forestiere rețin cu 300 tone/hectar mai multă apă și reduc pierderile de apă din sol cu până la 30%.
Pădurile de protecție sunt extrem de importante și iarna, când stăvilesc spulberarea zăpezii, favorizând depunerea în strat uniform. În acest mod, e asigurată protejarea de îngheț a culturilor de toamnă, iar topirea are loc treptat, favorizând înmagazinarea unei rezerve mai mari de apă în sol și recolte mai bogate.
Din ce în ce mai mulți oameni de știință susțin că pădurile funcționează ca o pompă naturală de apă pentru clima din zonele continentale. Arborii ajută la fixarea apei în sol prin rețeaua subterană de rădăcini și micelii și astfel nu se mai scurge la fel de repede prin pânza freatică.
Evaporarea apei din pământul umed și evapotranspirația la nivelul frunzelor cresc umiditatea în atmosferă și contribuie la formarea norilor care aduc noi precipitații, ajutând la recircularea locală a apei în natură. Studiile arată că aproximativ 40% din precipitațiile continentale sunt datorate evapotranspirației din plante și sol.
Rolul esențial al pădurilor pentru protejarea resurselor de apă reiese și dintr-un raport al Agenției Europene pentru Mediu: peste 4 miliarde de metri cubi de apă proaspătă sunt filtrați anual de codrii europeni și peste 296 de milioane de cetățeni europeni depind de beneficiile aduse de ecosistemul silvic.
De-asta e importantă #BarieraVerde și de-asta e important să audă cât mai multă lume de ea. Am depășit deja 50.000 de semnături și suntem profund recunoscători pentru susținere. Însă nu ne oprim aici. Ajutați-ne să ducem mesajul mai departe! A spus Alexandru Oprița
Digital campaigner Greenpeace România
Comentarii
Trimiteți un comentariu