Nimic nu este mai important pentru oamenii din orice națiune decât relațiile internaționale, deoarece aceasta include securitatea națională, pacea și războiul și include, de asemenea, economia națiunii, care depinde foarte mult de comerțul exterior.
Să luăm, de exemplu, marea problemă din Finlanda și Suedia, decizia de a adera sau nu la alianța militară anti-rusă a Americii. Aderarea la această alianță ar determina Rusia să vizeze țara ca fiind o națiune inamică dacă va exista un război între America și Rusia - ceea ce acum pare din ce în ce mai probabil. Aceste națiuni nu au fost vizate de Rusia în trecut (nici Finlanda, nici Suedia), pentru că nu au fost dușmanii Rusiei în perioada post-al doilea război mondial. Așadar: aderarea la NATO ar crea o amenințare enormă și complet nouă la adresa securității naționale pentru oamenii de acolo. Dar, se pare, ei fie nu știu acest lucru; sau, dacă o fac, atunci nu cred că e important; și, astfel, nu le afectează opiniile cu privire la aderarea sau nu la NATO – ceea ce liderii lor sunt acum hotărâți să facă. Se pare că finlandezii și suedezii sunt conduși în această decizie monumentală pe baza ignoranței, dacă nu a neatenției, a problemei amenințării potențial grave la adresa securității lor naționale care ar putea fi determinată de aderarea lor la NATO.
Pentru a judeca din ceea ce se relatează în presă, opinia publică pe această temă, în ambele țări, ignoră problema dacă este vizată ca dușman, de Rusia, chiar factori, deloc, în opiniile lor, dacă țara lor ar trebui sau nu să adere.
Agenția turcă AA News titra, pe 23 mai, "publicul suedez ... au gânduri amestecate cu privire la aderarea țării la NATO". Niciunul dintre respondenți nu s-a oferit voluntar în această preocupare (cu privire la posibilitatea de a deveni un dușman al Rusiei ar putea reduce, în loc să crească, siguranța și securitatea națiunii lor) atunci când a fost întrebat "ce părere au despre îndemnul brusc al țării lor de a deveni membru NATO". Cel mai apropiat răspuns la care s-a oferit voluntar a fost "dacă scormonești prea mult ursul rusesc, s-ar putea să reacționeze pentru că Putin nu ține cont total de nicio lege a războiului"; dar nici o preferință, într-un fel sau altul, nu a fost citată de la acel individ.
Presupușii experți pe această temă au ignorat în mod similar problema. Pe 13 mai, France 24 News a scris bannerul "În Suedia, îndoielile cu privire la dezbaterea grăbită de a adera la NATO", și a raportat că,
"Nu Suedia decide calendarul, ci Finlanda, pentru că au o graniță de 1.300 de km cu Rusia", a declarat Anders Lindberg, editorialist politic la Aftonbladet, un cotidian social-democrat independent.
Suedia este, de altfel, mai obișnuită cu anchetele îndelungate comandate de guvern cu privire la probleme majore, menite să încurajeze dezbaterea și să ajungă la un consens, astfel încât deciziile să fie ancorate în general în societate.
În schimb, în doar câteva săptămâni a fost elaborată o analiză de securitate privind avantajele și dezavantajele aderării la NATO, pregătită de partidele din parlament.
Schimbarea rapidă a U este, de asemenea, remarcabilă, având în vedere că țara "și-a construit identitatea pe neutralitatea și nealinierea militară", a adăugat Lindberg.
Sprijinul pentru aderarea la NATO a crescut atât în Finlanda, cât și în Suedia de la invadarea Ucrainei de către Rusia.
Dar, în timp ce un procent record de 76% dintre finlandezi sunt în favoarea aderării la NATO, opinia publică suedeză este mai divizată, sondajele recente indicând că între 50 și 60% susțin ideea.
Pe 20 aprilie, Reuters a titrat "Majoritatea tot mai mare a suedezilor care au aderat la NATO, arată un sondaj de opinie", și a raportat.
O majoritate tot mai mare a suedezilor sunt în favoarea aderării la NATO, a arătat miercuri un sondaj, în contextul în care factorii de decizie politică din Suedia și Finlanda cântăresc dacă invazia Rusiei în Ucraina ar trebui să ducă la încetarea deceniilor de neutralitate militară.
Sondajul realizat de Demoskop și comandat de ziarul Aftonbladet a arătat că 57% dintre suedezi au fost acum în favoarea aderării la NATO, în creștere față de 51% în martie. Cei care s-au opus aderării au scăzut la 21% de la 24%, în timp ce cei care au fost indeciși au scăzut la 22% de la 25%.
Sondajul din martie a fost primul care a arătat o majoritate a suedezilor în favoarea aderării la NATO.
Suedia nu a mai fost în război de pe vremea lui Napoleon și și-a construit politica de securitate pe "neparticiparea la alianțele militare".
Dar, la fel ca Finlanda, invazia Ucrainei, pe care Moscova o numește "operațiune militară specială", a forțat o regândire radicală. Ambele țări sunt acum văzute ca fiind foarte susceptibile de a adera la alianța celor 30 de națiuni.
Articolul nici măcar nu menționa problema dacă a deveni vizat de rachetele Rusiei ar putea pune în pericol suedezii mult mai mult decât să-i protejeze de NATO.
Pe 23 martie, Business Insider a titrat că "poporul finlandez a revenit acum puternic la NATO, spune sondajul, o schimbare politică masivă care ar înfuria Rusia" și a raportat: "Un sondaj al oamenilor din Finlanda a constatat că o majoritate dorea ca țara să adere la NATO după ce Rusia a invadat Ucraina. Sondajul realizat de think tank-ul finlandez de afaceri și politici Eva a constatat că 60% dintre oameni au sprijinit aderarea Finlandei la NATO, un salt masiv față de anii precedenți."
Ilkka Haavisto, directorul de cercetare de la Eva, a declarat despre rezultate: "Rusia a arătat că nu respectă integritatea vecinilor săi". Războiul din Ucraina a arătat concret care ar fi ororile unui război defensiv pe teritoriul Finlandei și a precizat că țările NATO nu își pot folosi forțele militare pentru a ajuta la apărarea unei țări nealiniate".
Nu s-a făcut nicio mențiune că aderarea la NATO ar face ca finlandezii să devină ținte ale rachetelor Rusiei, poate chiar ale rachetelor nucleare.
Pe 9 mai, The Defense Post a scris "Sprijin copleșitor pentru candidatura NATO în rândul finlandezilor: Sondaj" și a raportat că "Aproximativ 76% dintre finlandezi doresc acum ca țara să adere la NATO, în creștere de la 60% în martie, potrivit sondajului comandat de postul de televiziune YLE și realizat de firma de cercetare Taloustutkimus". În aceeași zi, YLE a titrat "Sondajul Yle: Sprijinul pentru aderarea la Nato crește la 76%" și a raportat că, "Susținerea pentru aderarea la sondajele Yle a crescut de la 53 la sută în februarie la 62 la sută în martie și 76 la sută în mai. Înainte de atacul rusesc asupra Ucrainei, majoritatea finlandezilor s-au opus de mult timp aderării". Nici acolo nu s-a făcut nicio mențiune cu privire la posibilele gânduri ale finlandezilor cu privire la posibilitatea de a deveni vizați de Rusia ca fiind o națiune inamică ar putea crea un nou pericol masiv pentru finlandezi, mult mai mult decât orice posibilă creștere a securității naționale a Finlandei ar putea rezulta din aderarea la dușmanii Rusiei.
De asemenea, niciuna dintre presupusele știri nu menționează că, atunci când Rusia, pe 24 februarie, a invadat Ucraina, a fost rezultatul unui război care a început de fapt în urmă cu opt ani, în februarie 2014, când SUA au comis o lovitură de stat sângeroasă deghizată într-o "revoluție", care a înlocuit guvernul pro-rus al Ucrainei, cu un guvern anti-rus turbat, care apoi a început imediat un război civil împotriva ucrainenilor vorbitori de limbă rusă , în special în estul și sudul îndepărtat al Ucrainei. Nici Suedia, nici Finlanda nu se află într-o astfel de situație în ceea ce privește Rusia – cel puțin nu încă.
Cum poate funcționa democrația dacă publicul este în întuneric și este ținut în întuneric? Și sunt mulțumiți să rămână în întuneric? Când guvernul lor îi duce la război? Poate chiar să-i grăbească într-un război? Poate în WW III? Este aceasta într-adevăr democrație? Cine profită de orice ar fi? Dacă acest lucru este adevărat în Finlanda și Suedia, atunci este adevărat în fiecare țară? Există vreo modalitate de a o schimba – de a produce o democrație care nu poate fi manipulată astfel încât să funcționeze împotriva celor mai importante interese nu numai ale publicului străin, ci și ale propriului public? Chiar discută cineva aceste probleme? De ce nu?
Situația de față a fost prezentată și postată de Viorel Nicolae din surse deschise
Comentarii
Trimiteți un comentariu