Treceți la conținutul principal

România și povara datoriei externe: 204 miliarde de euro – Care este viitorul nostru economic?

În ultimii ani, România a fost martoră la o creștere constantă a datoriei externe, ajungând recent la un nivel record de 204 miliarde de euro. Acest prag, care poate părea abstract pentru mulți, reprezintă o realitate economică din ce în ce mai greu de ignorat, având un impact direct asupra fiecăruia dintre noi.

Atunci când vorbim despre datorie externă, este ușor să fim copleșiți de cifrele mari, însă trebuie să înțelegem că aceste împrumuturi nu vin fără consecințe. Pe termen scurt, datorită ratelor mici ale dobânzilor și alături de fonduri europene, pare că totul este sub control. Dar pe termen lung, cum ne vom confrunta cu această povară? Cine va plăti, într-adevăr, pentru acești bani împrumutați?

De ce datorăm atâția bani?

În ultimul deceniu, România a traversat mai multe crize majore: pandemia de COVID-19, criza economică globală, conflictul din Ucraina și provocările economiei verzi. Toate aceste evenimente au cerut resurse financiare semnificative, iar guvernele au recurs la împrumuturi externe pentru a susține diverse sectoare ale economiei.

Comparativ cu alte țări din regiune, România are o datorie externă relativ mare în raport cu PIB-ul său. De exemplu, Polonia are o datorie externă mult mai mare, dar și un PIB mult mai mare. Ungaria se află într-o situație similară, dar reușește să acopere o mare parte din datorie cu investiții interne și o strategie economică mai bine pusă la punct.

În România, însă, există o lipsă de transparență în ceea ce privește utilizarea acestor împrumuturi. Unde se duc, concret, acești bani? De ce nu vedem o îmbunătățire semnificativă a infrastructurii, a sistemului de sănătate sau a educației, în ciuda sumelor enorme împrumutate? Aceste întrebări rămân fără răspunsuri clare, iar cetățenii se simt tot mai izolați de deciziile politice.

Ce înseamnă această datorie pentru viitorul nostru?

Serviciul datoriei externe (dobânzile și rambursările) a ajuns în 2023 la 9 miliarde de euro, o sumă care depășește bugetul multor ministere importante, cum ar fi sănătatea sau educația. Aceste plăți trebuie făcute indiferent de circumstanțele economice sau politice, iar povara financiară va crește pe măsură ce dobânzile internaționale vor crește.

În acest context, politicienii ar trebui să vină cu soluții clare: cum vom reduce acest deficit de datorie? Cum vom transforma împrumuturile în investiții productive, care să aducă o rentabilitate economică pe termen lung? Deocamdată, majoritatea promisiunilor par să fie doar vorbe goale, fără un plan clar și aplicabil.

Ce putem face ca cetățeni?

Una dintre cele mai mari provocări ale României este lipsa de implicare a cetățenilor în procesul decizional. De multe ori, alegerea liderilor politici se face pe baza unor teme populiste, iar problemele fundamentale, cum ar fi datoria externă, rămân ignorate. Este momentul să cerem mai multă transparență, să solicităm politici economice sustenabile și să ne asigurăm că viitorul economic al României nu va depinde doar de deciziile externe, ci și de alegerile noastre interne.

Concluzie

România se află la o răscruce importantă. Datoria externă continuă să crească, iar impactul acesteia se va resimți pe termen lung în viața fiecărui cetățean. Este esențial ca viitorul economic al țării să fie guvernat de strategii clare, sustenabile și orientate spre interesul național. Nu putem continua să trăim din împrumuturi externe fără să vedem rezultate vizibile în viața de zi cu zi. Viitorul nostru depinde de alegerile economice pe care le facem acum.

Viorel Nicolae
Etichete:

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Educația ca înstrăinare: când școala formează sclavi, nu oameni liberi

Ce fel de învățământ este acela care îl face pe copil să urască școala, să respingă temele și să meargă zilnic la ore cu silă? Este clar că nu școala, în esența ei, este problema. Ci felul în care aceasta este organizată, impusă, structurată. Copilul nu este văzut ca o ființă vie, cu suflet și potențial unic, ci ca o piesă brută ce trebuie șlefuită și standardizată pentru a deveni „utilă” societății. În loc de descoperire – dresaj. În loc de libertate – programare. În loc de iubirea cunoașterii – repulsie față de ea. Sistemul educațional ca linie de producție Modelul actual de educație – industrial, standardizat, impersonal – este moștenirea unui gânditor pragmatic și foarte influent: John D. Rockefeller. El nu și-a ascuns niciodată intenția:  „ Nu vreau o națiune de gânditori. Vreau o națiune de muncitori .” Astfel a luat naștere ceea ce putem numi azi educația de tip Rockefeller, menită nu să emancipeze, ci să formeze indivizi obedienți, apți să execute, nu să gândeas...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Legea Vexler trimisă în Parlament de Nicușor Dan: Democrație consolidată sau libertate îngrădită?

Președintele României, Nicușor Dan, a semnat oficial trimiterea în Parlament a mult-discutatei Legi Vexler, o inițiativă legislativă care promite să aducă „ mai multă protecție împotriva urii ” – dar care, potrivit criticilor, ar putea deschide poarta către o formă subtilă de cenzură. Ce prevede Legea Vexler? Propusă inițial de deputatul Silviu Vexler, legea urmărește: - extinderea cadrului legal împotriva antisemitismului și negaționismului; - incriminarea unor forme de exprimare considerate „ ofensatoare ” la adresa unor minorități; - sancționarea negării crimelor regimurilor totalitare; - limitarea discursului public care poate fi interpretat drept incitare la ură, chiar și în formă „ camuflată ” sau simbolică. Deși inițiativa are aparent un caracter protector, ea deschide dezbateri esențiale despre limitele libertății de exprimare într-un stat democratic. Nicușor Dan: „ România este un stat cu opinii diferite” Într-o declarație reținută, dar fermă, președintele a susțin...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Cine a pus mâna pe Muntele de Sare? Adevărul despre desemnarea ONG-ului „Cholnoky Jenő”. Un dezastru care putea fi prevenit: Salina Pride

PRAID, Harghita – Într-o țară unde orice decizie cu impact asupra patrimoniului natural naște suspiciuni, cazul custodiei Rezervației Muntele de Sare, ce include celebra Salină Praid, a revenit în atenția opiniei publice. În centrul controversei: un ONG relativ necunoscut la nivel național – Societatea de Geografie „Cholnoky Jenő” – care a primit în 2011 dreptul de administrare a acestei zone de interes național, printr-o Convenție de Custodie semnată pe 29 martie. Pentru unii, decizia poartă un iz politic. Pentru alții, e doar o procedură birocratică, dusă până la capăt fără prea mult zgomot. Adevărul, ca de obicei, se află în detalii. Din biroul premierului? Sau dintr-un dosar tehnic? Se vorbește frecvent, în spațiul public, despre faptul că Emil Boc, premier al României în 2011, ar fi fost „implicat direct” în atribuirea custodiei. Sursele oficiale contrazic această versiune. Desemnarea custodelui nu a fost o decizie politică, ci una tehnică, reglementată printr-o metodo...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

BNR propune un recensământ al proprietăților și veniturilor. Măsură de precauție sau pas spre supraveghere extinsă?

București, iulie 2025 – Banca Națională a României a lansat recent ideea unui recensământ al proprietăților și al veniturilor cetățenilor, o măsură prezentată drept necesară pentru „ coordonarea eficientă a politicii monetare și fiscale ”. Inițiativa a provocat, însă, un val de controverse, fiind percepută de o parte a opiniei publice ca o posibilă extindere a controlului statului asupra vieții economice private. Potrivit surselor din interiorul BNR, proiectul ar urma să implice colectarea și centralizarea de date privind: * proprietăți imobiliare deținute în nume personal sau prin intermediul firmelor; * venituri obținute din muncă, investiții sau chirii; * active financiare, inclusiv conturi bancare și participații la companii. BNR invocă eficiența economică „ Avem nevoie de date reale, exacte și complete despre patrimoniul național pentru a calibra politicile economice în mod corect ”, a declarat un reprezentant al BNR, sub protecția anonimatului. Acesta a precizat că mă...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Bomba Financiară care Lovește România: 12 Milioane de Euro pentru Nicușor Dan, pe Spatele Românilor?

În timp ce românii se pregătesc pentru o scădere drastică a veniturilor de la 1 august, o știre zguduie opinia publică: Nicușor Dan ar urma să primească 12 milioane de euro de la stat, reprezentând rambursarea cheltuielilor din campania electorală prezidențială. O sumă colosală, care, spun mulți, ar fi provenit din donații anonime și care ridică semne de întrebare majore legate de transparență și modul în care sunt cheltuiți banii publici. Transparență Promisă, Transparență Uitată? Nicușor Dan a promis în repetate rânduri publicarea listei donatorilor imediat după alegeri. Această promisiune a rămas, însă, doar o promisiune. Lipsa de transparență în ceea ce privește sursa acestor donații, care acum vor fi acoperite din bugetul de stat, alimentează suspiciuni și subminează încrederea publicului. Într-o democrație sănătoasă, finanțarea campaniilor electorale ar trebui să fie un proces deschis și verificabil, nu un secret bine păzit. Ce se va întâmpla cu cele 12 milioane de eu...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Nicușor Dan la Summit NATO: Prezență activă sau nevoie de validare?

Imaginea președintelui României, Nicușor Dan, înconjurându-se de liderii NATO la fiecare summit internațional, devine tot mai familiară. De la strângeri de mână prea lungi până la așteptări vizibile lângă liderii „grei” ai lumii, totul pare să contureze o strategie clară: România trebuie să fie în poză — iar dacă nu e țara, măcar președintele. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestui comportament repetitiv?  O strategie de PR (prea) personal În era imaginilor și rețelelor sociale, diplomația s-a mutat de multe ori în fața camerelor. Nicușor Dan înțelege foarte bine acest lucru și pare să mizeze intens pe prezența sa vizibilă în cercul liderilor occidentali. Pentru un politician fără experiență militară, fără un trecut diplomatic solid și fără o rețea internațională cunoscută, imaginea este totul. Fiecare summit devine, astfel, o galerie de selfie-uri geopolitice, în care contactul cu Biden sau Macron devine aproape un act de legitimare. Când nu te caută nimeni, te...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

CCR, Ticalosia și Suveranismul: CTP nu mai are răbdare

„ CCR tocmai ce a comis un atentat la siguranța națională. Ce va face președintele în fața acestei ticăloșii a CCR, servită pe tavă suveranistilor? ” — asta a tunat Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai aspri critici ai abuzurilor politice și juridice din România. Dar, în loc să ne revoltăm doar pe margine, să punem o întrebare simplă: De ce ne mai mirăm? Curtea Constituțională a României — instituția care ar trebui să garanteze respectarea legii și echilibrul puterilor — a devenit, în ultimii ani, un bastion pentru decizii controversate și partizane. Când CCR emite hotărâri care tulbură grav siguranța națională, când deschide ușa către jocuri politice subterane, noi, cetățenii, asistăm neputincioși. Iar președintele României? Stă pe margine, tăcut, inactiv, de parcă totul s-ar juca în afara sferei sale de competență. Suveraniștii râd, căci primesc pe tavă un cadou politic – o Curte Constituțională docilă, gata să le valideze orice aberație. Nu vă convine? Ei bine, as...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

George Soros, chemat la ordine? Congresul SUA pregătește o citație pentru „arhitectul haosului global”

Într-un gest fără precedent, Congresul Statelor Unite ar putea, în curând, să-l cheme oficial în fața unei comisii pe miliardarul George Soros. Reprezentanta republicană Anna Paulina Luna (Florida) a declarat public că președintele Comisiei de Supraveghere a Camerei Reprezentanților, James Comer, se pregătește să emită o citație oficială pentru omul de afaceri acuzat frecvent că trage sforile în culisele politicii globale. Într-un interviu acordat postului Newsmax, Luna a spus că este „de mult așteptat ca Soros să fie întrebat direct despre implicarea sa în procesul electoral american și în rețelele de influență care operează din umbră sub masca ONG-urilor.” „ Congresul a fost, până acum, prea speriat să-l atingă. Dar lucrurile se schimbă. A venit momentul să răspundă pentru haosul pe care l-a generat la nivel mondial .” — Anna Paulina Luna Finanțare controversată, agendă globalistă În centrul acuzațiilor se află aproximativ 270 de milioane de dolari, care ar fi fost direcționați din f...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Doamne ferește ca ruşii să piardă Ucraina!

Există două variante în care Rusia poate pierde: 1. Există un blat între Putin şi ceilalţi actori. 2. Rusia este atât de slabă încât e incapabilă să învingă o ţară subdezvoltată militar.  Începem cu primul scenariu. Pe scurt, înseamnă că toată nebunia globalistă e mai aproape decât părea, că meciul care a mai rămas de dat e mai mult unul formal, că lumea multipolară este o iluzie şi că, de fapt, facem tranziţia la o tiranie unipolară care va sfârşi cu un comunism global. Vom fi numerotaţi precum oile şi vom trăi în crescătorii de oameni. Trecem la al doilea scenariu, al înfrângerii reale a Rusiei. Cedarea Ucrainei către UE&NATO înseamnă finalul statului rus. Să vă explic şi de ce: de la Estul Ucrainei până la Moscova sunt aproximativ 500 km. Asta înseamnă că orice ai amplasa acolo, chiar şi-o banală rachetă ofensivă, poţi lovi Moscova, iar asta e inacceptabil pentru Rusia. Pur şi simplu Rusia nu-şi mai poate apăra teritoriul, devenind extrem de fragilă. Nu mai vorbim de faptul...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

ARMATA ATI. CUM AU REUȘIT RAED ARAFAT SĂ ÎȘI FORMEZE OAMENII, SĂ ÎȘI FACĂ PROPRIUL PROTOCOL COVID, CUM I-AU OMORÂT PE OAMENI ȘI CUM ȘI-AU ASCUNS URMELE.

Dacă privim în urmă, la perioada pandemică cauzată de virusul "scăpat" din laborator, observăm că mulți dintre semenii noștri și aici vorbim de zeci de mii de oameni, nu mai sunt printre noi datorită unui protocol din sistemul medical ce funcționa la vremea aceea. Vorbim de anul 2021. Vorbim de COVID19. Vă prezentăm, Marturia prof. dr. Gabriel Lupan din 14 octombrie 2021. Ne-am rezervat dreptul de edita această mărturie în spiritul unei mai bune înțelegeri și de a expune mai pe înțelesul oamenilor, ce a fost atunci. Postare preluată de la Daniel Vla – Ortodoxie, Țară, Românism "La ora actuala suntem sub asediul Fortelor Speciale ATI la comanda "generalului" Arafat! Asediul asta a fost pregătit așa cum trebuie sa faci când pregătești un asediu, din timp. Ai nevoie de personal specializat și de tehnică medicală sau cum se spune tehnică militară sau tehnică de luptă! Împotriva unei infecții respiratorii???? Sunt 20 ani de când auzim numai de „Centrul de formare SM...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe