Articol 2 din seria „Soros și Puterea Nealeasă”
George Soros nu mai este de mult o figură izolată a lumii financiare sau un simplu filantrop. Numele său a devenit un adevărat catalizator al tensiunilor politice internaționale. De la Washington la Budapesta, de la Bruxelles la Tel Aviv, Soros este fie lăudat ca un apărător al valorilor liberale, fie acuzat că orchestrează o reconfigurare forțată a lumii după reguli proprii, fără mandat democratic.
SUA: O dezbatere între două Americi
În Statele Unite, Soros este un personaj profund politic. Prin donațiile sale către Partidul Democrat și către organizații progresiste, el este perceput de conservatori ca un miliardar ideolog care finanțează schimbarea culturală și politică a Americii.
Fox News îl menționează frecvent ca simbol al influenței nefaste a „banilor întunecați”.
În contrast, CNN și The New York Times îl apără ca pe un cetățean activ care investește în democrație și drepturile omului.
Reacția recentă a Congresului — cu posibila emitere a unei citații oficiale pentru Soros — reflectă radicalizarea acestei percepții și crește tensiunea în jurul rolului său în viața publică.
Europa de Est: Din salvator al tranziției, în inamicul perfect
În anii ’90, Soros a fost perceput în fostele țări comuniste drept un salvator. A finanțat universități, burse, programe civice. Dar în ultimele două decenii, percepția s-a inversat dramatic.
Ungaria: Viktor Orbán l-a transformat pe Soros în inamicul public numărul unu. A închis Universitatea Central Europeană și a promovat teorii despre „Planul Soros” privind migrația forțată în UE.
Polonia: Guvernul PiS a acuzat ONG-urile afiliate de subminarea valorilor tradiționale.
România: În anumite cercuri politice, „rețeaua Soros” a fost acuzată de implicare în proteste anti-guvernamentale, mai ales în perioada 2017–2019.
În toate aceste țări, retorica anti-Soros servește drept coagulant electoral și instrument de consolidare a regimurilor cu accente naționaliste.
Israel: O relație contradictorie
De origine evreiască și supraviețuitor al Holocaustului, Soros este totuși puternic contestat de establishmentul israelian. A criticat guvernul Netanyahu pentru politicile față de palestinieni, ceea ce a dus la acuzații de antisemitism... venite chiar din partea unor organizații evreiești conservatoare.
Este o ironie amară a istoriei: un evreu acuzat de antisemitism, pentru că refuză să sprijine necondiționat statul Israel.
Rusia și China: Soros – simbolul destabilizării occidentale
Atât Kremlinul, cât și Beijingul, îl percep pe Soros drept un agent de destabilizare politică și culturală, un promotor al „revoluțiilor colorate” care amenință regimurile autoritare.
Rusia a interzis oficial Fundația Soros, declarând-o „organizație indezirabilă”.
China consideră intervențiile sale ca parte a unei rețele occidentale de ingerință.
Pentru aceste regimuri, Soros este chipul occidental al haosului democratic.
Africa și America Latină: Vocea invizibilă din spatele ONG-urilor
În țări africane și latino-americane, Soros operează discret, prin intermediul ONG-urilor care promovează anticorupția, transparența și justiția socială. Dar, în contextul instabilității, mulți lideri locali au început să vadă aceste intervenții ca o formă de neocolonialism moral, cu o față zâmbitoare și portofel generos.
Reacțiile internaționale — o oglindă a crizei de legitimitate globală
Reacțiile față de George Soros nu sunt doar despre el. Ele reflectă o lume fracturată, în care ideea de democrație, suveranitate și influență se ciocnește în moduri din ce în ce mai brutale.
Pentru susținători, Soros este o armă contra tiraniei.
Pentru adversari, el este dovada că puterea fără control democratic poate deveni periculoasă, oricât de bune ar fi intențiile declarate.
De Viorel NICOLAE
Urmează articolul 3 seria „Soros și Puterea Nealeasă”
Comentarii
Trimiteți un comentariu