În valul știrilor despre noul război din Orientul Mijlociu – între Israel și Iran – opinia publică este bombardată cu relatări despre drone, lovituri de precizie și „dreptul la autoapărare”. Totuși, dincolo de zgomotul exploziv al armelor și de narațiunile oficiale, există trei aspecte cheie care au rămas în afara reflectoarelor, dar care conturează adevărata față a conflictului. Iată ce nu se spune – sau nu se vrea să se spună – despre acest război.
1. Statele Unite sunt deja implicate – doar că o fac în tăcere
Este iluzoriu să credem că Israelul duce acest război singur. Precizia milimetrică a atacurilor, capacitatea de a lovi ținte esențiale din adâncul teritoriului iranian și interceptarea sistematică a rachetelor iraniene ar fi imposibil de atins fără sprijinul logistic și informațional al SUA.
Americanii dețin singurii sateliți capabili să genereze imagini radar cu acuratețe ridicată, în timp real, chiar și prin nori sau în condiții de noapte. Ei controlează rețelele globale de comunicații și pot supraveghea milioane de utilizatori de telefonie mobilă simultan.
Iar deasupra Golfului Persic, dronele americane interceptează și neutralizează proiectilele iraniene înainte ca acestea să atingă teritoriul israelian. Implicarea Washingtonului este profundă, dar calibrată astfel încât să nu poată fi oficial recunoscută. Asta nu înseamnă că nu există.
2. Rețeaua secretă a „sayanim” – o armă tăcută, dar eficientă
Puțin cunoscută publicului larg, rețeaua de „sayanim” reprezintă una dintre cele mai eficiente unelte de influență și infiltrare ale serviciilor israeliene. Formată din evrei loiali Israelului, dar rezidenți în alte state, această rețea acționează discret, la comandă, oferind sprijin logistic esențial – de la închirierea unor spații, până la facilitarea unor operațiuni sub acoperire.
Deși nu sunt agenți profesioniști, „sayanii” devin un factor esențial în orice teatru de operațiuni, mai ales într-o țară precum Iran, unde comunitatea evreiască, deși redusă numeric, pare a fi intrat într-o „zonă gri”, păstrându-și infrastructura religioasă și influența socială.
Într-o țară în care evreii și perșii sunt fizic indistinctibili, infiltrarea devine nu doar posibilă, ci probabilă. Faptul că Iranul a fost prins „descoperit” în numeroase rânduri poate fi, în parte, rezultatul activării acestor rețele invizibile.
3. Israelul riscă să rămână fără arme de precizie. Iranul poate rezista
În ciuda imaginii de forță oferite de primele lovituri israeliene, războiul s-ar putea prelungi mult mai mult decât anticipau planificatorii militari.
Stocurile de muniție de înaltă precizie sunt limitate și nu pot fi reînnoite rapid, în special în contextul în care SUA sunt deja angajate în susținerea Ucrainei și a Taiwanului. Se estimează că Israelul poate menține acest ritm de atacuri timp de cel mult 100 de zile.
De partea cealaltă, Iranul are avantajul geostrategic al profunzimii teritoriale și al unei populații de zeci de milioane de oameni, care, în ciuda represiunii interne, pot fi mobilizați într-un război total. Dacă regimul iranian reușește să mențină controlul asupra propriului popor, Israelul ar putea ajunge în impas strategic.
Acest nou război nu este doar o dispută între două state. Este o confruntare de sisteme, ideologii, rețele și interese globale. SUA sunt deja în joc. Rețelele subterane precum „sayanim” joacă un rol esențial. Și, în ciuda aparentei superiorități tehnologice, Israelul nu are un orizont de acțiune nelimitat.
Războiul Israel – Iran ar putea deveni mai mult decât un episod din istoria turbulentă a Orientului Mijlociu. Ar putea fi preludiul unei crize globale.
De Viorel NICOLAE
Comentarii
Trimiteți un comentariu